Utilizând eficient, trăim responsabil !

In perioada 24-27 mai 2011, la Bruxelles are loc cea de a 11-a ediţie a Săptămânii verzi, cea mai importantă conferinţă anuală asupra politicii europene de mediu. Tema din acest an este "Eficienţa resurselor - Folosind mai puţin, trăim mai bine". Conferinţa va aborda problema epuizării resurselor şi utilizarea eficientă a acestora- o iniţiativă prioritară în strategia Comisiei Europene pentru acest deceniu.

Politica de protecţie a mediului trebuie să fie luată în considerare în toate domeniile de activitate ale UE pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor noastre naturale finite. În prezent, omenirea consumă resursele naturale ale Pământului într-un ritm pe care planeta nu îl poate susţine. Resurse precum apa, solul, aerul curat şi serviciile ecosistemice sunt vitale pentru sănătatea noastră şi pentru calitatea vieţii noastre, dar acestea sunt limitate. Creşterea economică globală şi creşterea populaţiei (9 miliarde până în 2050), duc către consumul rapid al resurselor naturale ale Pământului. Creşterea cererii pentru anumite resurse duce spre epuizarea acestora şi creşterea preţurilor. Este aşadar imperativ să utilizăm mai eficient toate resursele naturale de-a lungul ciclului lor de viaţă. Aceasta înseamnă a produce mai multă valoare cu mai puţine materiale şi consumând diferit. Astfel vom reduce riscul epuizării resurselor şi vom trăi în limitele naturale ale planetei.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană insistă pentru "Utilizarea eficientă a resurselor”. In acest sens, în luna ianuarie a acestui an, Comisia a stabilit cadrul pentru o strategie de eficientizare a resurselor care să asigure securitatea economică şi a mediului neîntreruptă în Uniunea Europeană. Strategia face parte din cele şapte iniţiative pilot ale Uniunii pentru 2020 de a asigura o creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă pentru Europa. Sănătatea mediului şi a economiei noastre se împletesc strâns, această legătură putând fi văzută în diverse domenii, precum gestionarea deşeurilor, iniţiativele pentru reducerea emisiilor de carbon, reforma agriculturii şi amenajarea teritoriului.

Unul dintre obiectivele majore ale strategiei Comisiei Europene este combaterea schimbărilor climatice.

Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai mari pericole cu care se confruntă planeta.

De ce apar schimbările climatice

Atmosfera conţine vapori de apă, dioxid de carbon şi alte gaze naturale care lasă razele soarelui să treacă, dar absorb căldura reflectată de Pamânt. Acest proces natural numit „efectul de seră” menţine temperatura planetei la un nivel care permite existenţa vieţii pe Pământ. Fără acest proces natural, temperatura medie pe glob s-ar situa în jurul valorii de -18 grade Celsius, ceea ce ar fi insuportabil pentru viaţă. Activităţile umane, precum utilizarea combustibililor fosili ( petrol, cărbuni, gaze naturale) pentru producerea de energie, defrişările, schimbarea modului de utilizare a terenurilor, agricultura, determină creşterea nivelului dioxidului de carbon şi a altor gaze care reţin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze „cu efect de seră” măreşte efectul de seră natural, ceea ce duce la creşterea temperaturii şi apariţia unor schimbări ale climei-schimbări climatice.

În vederea combaterii schimbărilor climatice este necesară reducerea emisiilor globale a gazelor cu efect de seră, în special a dioxidului de carbon, printr-o utilizare eficientă a resurselor naturale. Strategia Uniunii Europene prevede reducerea emisiilor la nivel mondial cu cel puţin 50 % până la jumătatea secolului, pentru a menţine încălzirea globală sub 2 °C.

Astfel este necesară:

- arderea eficientă şi în cantităţi reduse a combustibililor fosili,

- diminuarea procesului de defrişare (când sunt în creştere, pădurile absorb dioxidul de carbon, însă îl eliberează atunci când sunt tăiate),

- diminuarea emisiilor de metan rezultate din agricultură, din depozitarea deşeurilor din rampele de depozitare şi din întrebuinţarea excesivă a fertilizatorilor.

Opţiunea pentru un consum scăzut de carbon nu va fi în detrimentul creşterii economice. Conturarea unei societăţi curate şi ecologice nu înseamnă renunţarea la automobile frumoase, mâncare bună şi călătorii în străinătate, ci menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii noastre, asigurându- ne în acelaşi timp că poluarea nu afectează creşterea economică. Este vorba despre construirea unor locuinţe mai bune, despre mai multe modalităţi inteligente de producţie şi despre oraşe mai inteligente,cu un aer mai curat şi mai puţină poluare, zgomot şi aglomeraţie.

Întrucât principalul factor determinant al schimbărilor climatice este arderea combustibililor fosili în vederea obţinerii energiei, calea de urmat este lansarea unei revoluţii industriale care să transforme modalităţile de producere şi utilizare a energiei, precum şi tipurile de energie utilizate. Obiectivul este acela de a face progrese către o economie care respectă climatul, bazată pe combinarea tehnologiilor şi surselor de energie sărace în emisii de carbon, precum energia eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală şi nucleară.

De asemenea bioenergia provenită din agricultură şi silvicultură joacă un rol deosebit de important în combaterea schimbărilor şi în creşterea siguranţei aprovizionării cu energie. Bioenergia este produsă din biomasa solidă (provenită din silvicultură, agricultură sau din reziduuri organice), biogaz sau biocarburanţi lichizi (proveniţi din culturi agricole). Acestea generează electricitate, eliberează energie termică şi sunt utilizate drept carburanţi în transport, biocarburanţii reprezentând în prezent singurul substitut disponibil pe scară largă pentru motorina şi benzina utilizate în transport. Bioenergia reprezintă aproximativ jumtătate din energia regenerabilă consumată în Uniunea Europeană.

Transportul este un alt domeniu în care există un imens potenţial neexploatat pentru eficienţă energetică.Pentru a realiza acest lucru şi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, provenind de la autovehicule, Uniunea Europeană conlucrează cu industria automobilelor şi cu cea a combustibililor.

Clădirile sunt responsabile pentruz 40% din necesarul de energie al Uniunii Europene. Înăsprirea standardelor pentru clădiri şi pentru sistemele de încălzire şi de apă caldă ale acestora va reduce cantitatea de energie pe care o folosesc şi emisiile produse de acestea prin încălzire sau răcire inutilă. Multă energie este irosită de aparate ineficiente.Uniunea Europeană depune eforturi susţinute pentru aparate şi mai performante şi mai eficiente din punct de vedere al consumului de nergie. Utilizarea pe scară largă a iluminării eficiente din punct de vedere energetic pe străzi, în birourile şi în casele naostre se poate face uşor prin trecerea de la becurile normale la cele economice, reducându-se astfel consumul de energie cu până la 75%.

Mulţi dintre noi utilizăm energie de care nu avem nevoie fără să ne dăm seama cât suntem de risipitori. Este nevoie de o schimbare a comportamentului, de o implicare activă a fiecărui cetăţean şi de informare permanentă.