Linistea

Un sondaj de opinie realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie din Cluj Napoca releva, la sfârșitul lunii martie, o concluzie foarte interesanta despre relațiile dintre români și maghiari. Astfel, studiul subliniază faptul că românii dau dovadă de un grad de toleranță ridicat față de maghiari, în condițiile în care 63% dintre persoanele intervievate declarau faptul ca relațiile dintre cele două comunități sunt bune și foarte bune. Trebuie menționat că cei mai încrezători între relațiile bune dintre români și maghiari sunt locuitorii Transilvaniei (adică tocmai cei care interacționează zi de zi), in restul regiunilor țării gradul de neîncredere în existența bunelor relații fiind mai ridicat cu circa 10 procente. Acest fapt demonsrează, fără niciun dubiu, ca cele două comunități știu să conviețuiască în bună pace și înțelegere.

Surprinzătoare este o altă concluzie a sondajului de opinie, cea potrivit căreia circa 50% dintre români au o părere proastă și foarte proastă față de acei etnici maghiari care solicită și obțin cetățenia ungară. Mai mult, 72 % dintre români sunt deranjați de faptul că președinții de consilii județene au depus solicitări pentru obținerea cetățeniei ungare. Concluzia care poate fi trasă din compararea acestor date este una care își susține valabilitatea de multă vreme pe meleagurile transilvane. Din cele mai vechi timpuri românii și maghiarii simpli s-au înțeles întotdeuna bine, împărținând frățește și sărăcia și bogăția locurilor de baștină. Dintotdeuna problemele au fosr ridicate de politicienii celor două etnii, de interesele unora și altora de a ațâța spiritele pentru simpla dorință de a produce agitaîie gratuită într-o zonă caracterizată prin definiție de toleranță. Citeam mai demult că maghiarii din județele Covasna și Harghita (adică din așa-zisul Ținut Secuiesc) nu sunt câtuși de puțin interesați de autonomia teritorială, ci de creșterea nivelului de trai, de locul de muncă și de viitorul copiiilor lor. Cu toate acestea, pleiada de politicieni maghiari, fie ei din Ungaria sau din România, insistă sus și tare că fără autonomie teritorială acei oameni nu vor fi niciodată împliniți spiritual și cultural. Ironia sorții face ca aceeași politicieni ungari să aprecieze că una din cele mai importante legi pentru scoaterea României din criza economică a fost cea a educației care a consfințit segregarea pe criteriu etnic între elevii români și cei maghiari (segregare care este, de altfel, apreciată drept extrem de periculoasă la nivelul Uniunii Europene). Și acum ne regăsim practic în aceeași situație. Românii și maghiarii se află în relații de armonie în Transilvania, dar cineva a venit și a considerat că maghiarii vor fi mai maghiari dacă vor obhține cetățenia ungară. Iată că acest gest conduce la crearea de antipatii în rândul populației romînești majoritare, aspect ce se poate solda în foarte scurt timp cu modificări ale gradului de toleranță. Este suficient să ne uităm la Slovacia, țară în care gradul de toleranță față de minoritatea maghiară este unul cât se poate de jos, aspect ce a lăsat loc la numeroase violențe, unele dintre ele cu urmări tragice. Oare cine este interesat de producerea unor asemenea evenimente? În niciun caz românii și maghiarii simpli care trăiesc nu pentru politică ci pentru o viață cotidiană liniștită și prosperă.