CJ a aprobat documentaţia tehnică pentru cinci tronsoane de drumuri judeţene

Consiliul Judeţean a aprobat studiile de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru cinci obiective de infrastructură rutieră din Bistriţa-Năsăud, cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, derulat de Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului. În fapt, este vorba de reabilitarea pe DJ 172 D (Ilva Mică – limită judeţ Suceava), DJ 172 E (Strugureni – Matei), DJ 172 C (Josenii Bârgăului - Ilva Mică), DJ 173 (Şoimuş – Şieu) şi DJ 172 A (Chiochiş – limită judeţ Cluj).

Cele cinci proiecte de hotărâre aferente investiţiilor au fost aprobate doar cu votul democrat-liberalilor şi a celor trei ex-liberali, Opoziţia reclamând modul de prioritizare a acestor lucrări. Consilierul judeţean Daniel Suciu a ţinut să remarce că din cele 25 de drumuri judeţene şi comunale propuse spre finanţare la MDRT, 15 au ca punct de plecare localităţi conduse de primari PD-L, lista fiind catalogată drept „total disproporţionată” la nivelul judeţului nostru. Social-democraţii l-au interpelat pe preşedintele Liviu Rusu despre situaţia tronsoanelor de drum judeţean Teaca – Archiud, Uriu – Târlişua, Teaca – Milaş, Zagra – Suplai etc. De cealaltă parte, preşedintele CJ BN a explicat că aceste drumuri sunt finanţate fie prin programul propriu al instituţiei, fie prin HG 577/1997.

Alţi consilieri, printre care şi Anton Vlad, au remarcat costurile mari pentru lucrările de reabilitare, care în medie ajung la 467.000 euro/km. Costul mediu a fost calculat luând ca termene de referinţă valoarea proiectului la nivel de judeţ, respectiv, 58,338 milioane euro, şi numărul de kilometri asfaltaţi – 125.

În replică, ing. Alexandru Orţan, şef Serviciu Drumuri Judeţene şi Lucrări Publice, a menţionat că aceste costuri (care se încadrează în standardele impuse de ministerul de resort) diferă de la un drum la altul, în funcţie de lucrările necesare (inclusiv consolidări, ziduri de sprijin, lucrări de artă – poduri etc.). Una peste alta, „nu putem face drumuri bune pe bani puţini”, a concluzionat Liviu Rusu.