Problemele locuitorilor din Dumitriţa, pe agenda Colegiului Prefectural

Pentru a doua oară în acest an, şedinţa Colegiului Prefectural – care reuneşte la aceeaşi masă pe toţi şefii institiţiilor deconcentrate din judeţ - s-a derulat „în deplasare”, la Ragla. Prefectul Ioan Ţintean a precizat, din capul locului, că astfel se încearcă apropierea administraţiei de popor, de cetăţeni şi problemele lor, şedinţele fiind deschise publicului larg.
De altfel, un grup de cetăţeni a profitat de această ocazie, pentru a-şi spune păsul. Iniţial, oamenii au început să vocifereze afară, crezând că nu vor fi lăsaţi să-şi expună problemele, fapt care a fost infirmat de realitate. Nu doar că lumea a fost ascultată, mai mult, răspunsurile s-au dat pe loc, acolo unde era posibil, iar şefii instituţiilor deconcentrate şi-au preluat direct temele de petenţi.
Normal, fiind o zonă rurală, problemele oamenilor ţin direct de preocuparea lor principală – agricultura, sub toate formele ei. Un cetăţean s-a plâns, ce-i drept pentru a treia oară, prefectului Ţintean de nefinalizarea aplicării, în cazul său, a legii fondului funciar.
***
Alţi cetăţeni au ridicat problema despăgubirilor pentru culturile/recoltele distruse de vânat. „Noi arăm, semănăm, iar animalelele sălbatice, mistreţii ne distrug culturile. Plătim bani ca să lucrăm pământul, şi nu rămânem cu nimic”, s-a plâns femeia, menţionând că acest lucru se repetă an de an.
În timp ce directorul executiv al Camerei Agricole, Daniel Frăsincari, le-a sugerat celor păgubiţi să-şi îngrădească terenurile cu gard electric – după modelul practicat deja pe Valea Bârgăului - , inspectorul şef al ITRSV Cluj, Istrate Şteţco, le-a prezentat prevederile actului normativ în baza căruia pot fi acordate acele compensaţii.
Procedura de obţinere a despăgubirilor începe cu depunerea, la primărie, a unei cereri de constatare a pagubelor. Cererea trebuie formulată în termen de 24 de ore de la descoperirea pagubelor. Apoi, în termen de 48 de ore, trebuie întrunită o comisie din care fac parte, obligatoriu, un reprezentant al primăriei, un inspector din cadrul ITRSV, un reprezentant al Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi, opţional, un funcţionar de la Direcţia Agricolă. În toate cazurile, constatarea pagubelor se realizează în prezenţa persoanei păgubite sau a unui reprezentant legal al acesteia, dar la evaluare poate participa şi un reprezentant al fondului de vânătoare.
Cam aşa arată “filmul” obţinerii unei despăgubiri, iar multe dosare - chiar din anii trecuţi - au început să fie puse în plată, menţiona inspectorul şef Istrate Şteţco.
***
O altă femeie a reclamat problema păşunatului în satul Ragla, în sensul că truma sa de oi nu încăpea nici la iarbă, nici la apă de ciurda satului. Potrivit acesteia, s-a ajuns la otrăvirea unor animale, dar şi la nişte ciomege pe spinare, “dosarul” fiind preluat în cercetare de însuşi inspectorul şef al Inspoectoratului de Poliţie Bistriţa-Năsăud, comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan.
***
Preţul laptelui a fost o altă temă pusă pe tapet de fermierii din Dumitriţa. Un gospodar din Ragla s-a plâns de neimplicarea autorităţilor – de la Bucureşti la Bistriţa – în negocierea preţului pentru un litru de lapte, ajungându-se ca oamenii să primească doar 0,84 lei/litru, în timp ce în magazine trece de 3 lei.
“Ciurdarul costă 2 milioane lei şi o litră de mălai. Pentru fân, am plătit bani. Pe Măsura 141, cei 6400 lei nu i-am primit. Asta nu-i agricultură”, a spus acesta. De cealaltă parte, prefectul Ţintean a menţionat că aceste preţuri se negociază între producător şi procesator, statul neavând cum interveni pe o piaţă liberaă, dar că în alte zone se practică un preţ de 1,4 lei/litru.
Sunt doar câteva dintre ofurile oamenilor de pe valea Budacului, general valabile în Bistriţa-Năsăud sau în România. Oamenii nu au venit cu jalba-n proţap nici pentru pensii mai mari, nici pentru alte beneficii, cid oar pentru a le fi răsplătită munca.
Una pesta alta, astfel de iniţiative, de a veni în mijlocul oamenilor, ar trebui repetate, fie la nivelul fiecărei comune, ceea ce e destul de greu, fie la nivel zonal. Prezentarea acelor materiale ar trebui limitată la câteva minute, pentru că directorii respectivi nu-şi susţin doctoratul la Colegiu, iar principala grijă să fie oamenii, asta dacă tot ne ducem în satul lor.
***
Dacă e septembrie şi deje toamnă, normal, a fost rândul instituţiilor din domeniul agricol să-şi arate preocupările şi realizările. Directorul executiv Ioan Bogolin de la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bistriţa-Năsăud, directorul executiv Ioan Nuţu Tabără de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud şi ing. Silviu Griger de la Unitatea Fitosanitară au expus, pe rând şi “pe lung”, activitatea celor trei instituţii pe care le coordonează.
Nefiind specialişti, nu avem ce comenta despre activitatea acestora. Singura mea nedumerire se leagă de modul în care numărăm vacile, oile, porcii din judeţ şi cum de ne dă cu virgulă mai mereu. Iată cum arată statisticile oficiale:
DSVSA BN: Efectiv la data de 15.09.2013:
bovine: 80.098; ovine: 374.168; caprine: 29.306; suine: 43.378.
Direcţie pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud:
Bovine – 83.331; Porcine – 54.949; Ovine – 440.977; Caprine – 31.525; Păsări – 958.710; Cabaline – 21.860; Iepuri – 40.100; familii de albine – 19.160; Animale de blană – 1.700
(Adevărul că noi nu ştim nici să ne recenzăm oamenii, darmite animalele din ogradă).