O expoziţie temporară – Limes-ul roman în judeţul Bistriţa-Năsăud

O atractivă şi deosebită activitate, organizată de CJ B-N, Complexul Muzeal B-N, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, la Muzeul Bistriţa, s-a materializat printr-o explicită şi lămuritoare expoziţie sub titula „Limes-ul roman. Expoziţie temporară”, la a cărui vernisaj au participat specialişti în domeniu, invitaţi, mass-media şi un public doritor de cunoaştere a istoriei adevărate a locuitorilor acestor meleaguri.
Despre semnificaţia, importanţa şi valoarea intrinsecă a expoziţiei au vorbit, cu argumente, exemplificări, motivaţii şi precizări managerul Complexului Muzeal B-N, prof. dr. Alexandru Gavrilaş, curatorul evenimentului, care a scos în evidenţă importanţa şi necesitatea cunoaşterii de către publicul larg a cercetărilor efectuate la nivelul judeţului în cadrul Programului Naţional „Limes” (2015-2019), privind cercetarea graniţei romane şi a elementelor componente ale acesteia de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud.
O vastă şi pertinentă expunere a făcut-o managerul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, dr. Marcu Felix Florin, care a prezentat Programul Naţional Limes, care are în vedere elaborarea documentaţiei de specialitate privind monumentele care compun graniţa romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar din România, fiind şi cel mai lung sector, de aproape 1500 km, fiind considerat şi trecut în patrimoniul UNESCO, cunoscut şi sub denumirea de „Frontiers of the Roman Empire” (F.R.E.), fiind proiectat şi un film documentar, edificator.
Un expozeu vizând starea de conservare a structurilor frontierei romane din judeţul Bistriţa-Năsăud, cât şi acţiunea derulată în zonele neîmpădurite din teritoriul localităţilor Ciceu Poieni, Dobricel, Negrileşti şi Salva, făcută cu ajutorul unui GPS pentru o mai bună şi exactă precizie, a fost prezentat de către specialistul în domeniul Eugen Gheorghe.
A fost prezentată ţinuta a doi soldaţi romani din Limes-ul roman, cu descriere amănunţită a echipamentului şi rolul armelor specifice, din dotare.
Merită de subliniat faptul că traseul graniţei romane începe din zona Rugăşeşti, judeţul Cluj, şi se continuă cu întreruperi, până la graniţa cu judeţul Mureş, la Monor. Acesta traversează zone extrem de interesante din punct de vedere geomorfologic şi hidrografic, cuprinzând zona limitată spre Sud de Valea Someşului, apoi Culmea Brezei, orientată Est-Vest spre Nord, Valea Ţibleşului, urmată de Valea Sălăuţei, apoi trece prin Valea Someşului, ajungând în zona oraşului Bistriţa şi a castrului de pământ de la Livezile, trecând prin Valea Budacului şi terminându-se pe Valea Şieului.
O expoziţie care merită văzută pentru a ne cunoalte cu adevărat istoria locală a acestor meleaguri, unde au trăit strămoşii noştri.