O parodie de Lucian Perța: Olimpiu NUŞFELEAN

Ce vânzoleală-i aici, la Bistriţa, la marginea lumii !
Cum se mai agită poeţii !
Sunt alegeri la Mişcarea literară şi unii
nu sunt de acord cu alţii.

Toţi au tentaţia scrisului,
dar unii o au şi o susţin
în numele spiritului—
alţii, în cea a strigătului, dar cel puţin
toţi vor să fure raiul
cu ajutorul cuvântului.

Fiecare vede în ochii celuilalt paiul,
numai eu am eterna
problemă a poetului simţit

Că îl jenează din propriul ochi bârna,
mai ales în zilele de iarnă,
când focul lăuntric, irevocabil, i s-a domolit.
De aceea am luat hotărârea dură
ca în aceste vremi de restrişte
să nu mai scriu poeme decât pentru cei ce-s în măsură
şi pot să le citească în linişte.
Prea mi-au ieşit plictisitoare poveşti
şi s-a tot vorbit în şoapte
că poemele mele îndeamnă la nefireşti
libertăţi de noapte.

Doar acest privilegiu am la marginea lumii, eu, celălalt,
omul fără aripi, dezinteresat de înalt.

Citiţi-mă repede şi pe el uitaţi-l iar,
până la viitoarele alegeri, măcar !