OPINII DE CETĂŢEAN

Având în vedere faptul că în data de 21 iunie 2013 suntem invitaţi la
dezbaterea publică privind Planul urbanistic general al municipiului
Bistriţa şi Regulamentul de urbanism al municipiului, îmi permit să vin
cu câteva comentarii şi propuneri, în faţa opiniei publice bistriţene,
prin publicarea în principalele canale de mas-media bistriţene şi pe
contul meu de facebook, deoarece nu sunt sigur că voi putea participa la
şedinţa din 21 iunie 2013.

În cazul în care programul îmi va permite, voi fi prezent să-mi susţin
punctele de vedere şi propunerile pentru PUG şi Regulamentul de urbanism.

Recunosc că nu am aprofundat toată documentaţia aferentă PUG şi
Regulamentului de urbanism ce se află în dezbaterea publică. Este un volum
foarte mare de informaţie şi trebuie mult timp ca să poţi afirma că ai
studiat profund această temă, care este foarte importantă pentru
dezvoltarea municipiului Bistriţa în următoarele decenii şi care poate
lăsa amprente pentru câteva secole de acum încolo.

Îmi permit să fac o apreciere generală asupra documentaţiei care este la
dispoziţia publicului: două dosare stufoase, cu multe generalităţi, care
folosesc metoda consacrată „copy-paste” ( la mare respect în România),
fără a o adapta la realităţile municipiului Bistriţa.

Ştiam că râul Bistriţa ardeleană, care străbate oraşul nostru,
izvorăşte din Munţii Călimani, de sub vârful Bistricioru, dar am avut un
mare regret să aflu, din această lucrare plătită cu mulţi bani, că
Bistricioru are altitudinea de 562 m, când ştiu sigur că Bistricioru are
altitudinea de 1990 m ( izvorul râului fiind la cca 1600 m).

Sunt foarte multe argumente în a susţine că documentaţia este foarte
superficială. Vă mai dau un exemplu: la pag. 15 din Regulament, cap I.81
este următoarea prevedere:
„ Interzicerea autorizării executării construcţiilor în zonele expuse
la riscuri este interzisă până în momentul diminuării, respectiv
eliminării riscului respectiv din zona respectivă”
Analizaţi vă rog, nu atât gramatical, cât în minima logică
urbanistică, interdicţia de mai sus.

După cum am menţionat sunt multe alte aspecte care mă îndreptăţesc să
afirm că documentaţia este copy-paste (se poartă în România), sunt
pasaje unde sunt menţionate municipiile Târgovişte sau Ploieşti, în loc
de Bistriţa. Numai privind din această prismă, lucrarea ar trebui
refuzată şi atribuită altui proiectant, care cunoaşte realităţile
bistriţene.

Analiza SWAT privind dezvoltarea municipiului Bistriţa nu are nici un
element specific municipiului nostru, sunt convins că a fost copiată din
planurile urbanistice ale altor oraşe.

Trecând concret la câteva prevederi ale PUG 2013, fac următoarele
aprecieri:

I. INTRAVILANUL ORAŞULUI BISTRIŢA

I.1 Mi se pare ciudat faptul că perimetre cu construcţii sunt lăsate în
extravilan(poate cel mai elocvent exemplu este perimetrul situat între
drumul ce duce la Sigmir şi pădurea Schulerwald, unde sunt multe case/vile
care nu sunt introduse în intravilan) dar apar, pe ici pe acolo ( pe unde au
case/vile persoane care au reuşit să-i convingă pe autorii PUG) mici
insule de intravilan la câteva sute de metri de perimetrul construibil. Mă
întreb, de ce X care are o casă la cca 200 m de drumul Bistriţa-Ghinda
este propus pentru intravilan, iar tot drumul de acces până la această
casă este extravilan??? Numai că-l cheamă XYZ sau că are o palincă bună
pentru protocol (fără a face referire la alte posibile recompense materiale
sau de altă natură).
2. Salut faptul că pădurea Schulerwald este propusă pentru a fi introdusă
în intravilanul oraşului Bistriţa, ca spaţiu verde – pădure de
agrement. Vin cu întrebarea: de ce nu este propunerea de a intra în
intravilan, ca spaţiu verde- pădure de agrement, şi pădurea Codrişor
(Schifferberg) ? Există plan urbanistic zonal pentru amenajarea pădurii
Codrişor şi a malurilor râului Bistriţa ca zonă de agrement. De ce nu
este luat în considerare acest PUZ? Pentru faptul că se susţine şi de cei
ce propun noul PUG aberaţia cu şoseaua de centură prin Dealul Codrişor???
Am auzit comentarii că pădurea Codrişor nu poate intra în intravilan
pentru că ar fi încălcate prevederi ale Codului Silvic. Oare cum,aceleaşi
reguli permit introducerea pădurii Schulerwald în intravilan iar pădurea
Codrişor nu poate fi intravilan al oraşului?
Susţin ferm că pădurea Codrişor(Schifferberg) este mai accesibilă ca
spaţiu verde pentru bistriţeni, are tradiţie în acest sens (până în
1970 era efectiv o extindere a parcului municipal, mulţi ani serbările
câmpeneşti de 1 Mai sau 23 august erau organizate în poiana lui Becheş,
deasupra dealului Codrişor.

Aberaţia cu şoseaua de centură prin dealul Codrişor trebuie să fie
abandonată.

Argumente:

1. Distrugem o zonă de agrement importantă pentru Bistriţa (dealul
Codrişor)
2. Am aduce un factor poluant major (o arteră de circulaţie de mare trafic)
foarte aproape de centrul oraşului (3-400 m în linie dreaptă de axa
centrală a oraşului Bistriţa)
3. Nuse rezolvă problema tranzitului peelaţiade trafic foarte importantă :
Bucureşti- Braşov- Tg-Mureş spre Valea Someşului şi Maramureşul
istoric; tot acest flux auto va trebui să folosească actuala şosea de
centură; nu ştiu cât reprezintă acest flux de trafic, dar sunt convins
că este foarte important.

II. Propuneri pentru Regulamentul de urbanism

Pentru a diminua efectele nocive ale intervenţiilor la reţelele subterane (
apa/canal/gaz/electricitate) propun următoarele prevederi în Regulamentul
de urbanism:

1. Primăria municipiului Bistriţa trebuie să notifice/înştiinţeze cu 12
luni înainte de reparaţia capitală/reabilitarea unei străzi toţi
proprietarii de terenuri de pe acea stradă pentru a-şi realiza
branşamentele de utilităţi până la limita proprietăţilor; după
reabilitarea străzii respective fiind interzise orice lucrări de
branşament la reţelele utilitare (doar cu foraj subteran sau cu refacerea
integrală a stratului asfaltic pe strada respectivă)
2. Primăria municipiului Bistriţa trebuie să notifice proprietarii de
reţele edilitare subterane cu 12 luni înainte de reparaţia
capitală/reabilitarea unei străzi pentru ca aceştia să ia măsurile ce se
impun pentru elimina riscul de intervenţii accidentale la aceste reţele.
În cazul în care proprietarii reţelelor subterane de pe străzile
reabilitate de Primăria municipiului Bistriţa vor avea intervenţii pe
durata de 15 ani de la reabilitarea străzii, vor fi obligate să repare
covorul asfaltic pe întreaga suprafaţă a străzii, nu numai în zona
defectului.

III. Pentru a elimina o sursă importantă de praf în oraş propun
introducerea, în Regulamentul de urbanism a următoarelor prevederi:
1. Autorizaţia de construcţie va fi emisă numai după ce solicitantul
dovedeşte faptul că are contract cu firmă specializată în colectarea şi
transportul deşeurilor de şantier în containere adecvate;
2. Se interzice depozitarea materialelor de construcţie (nisip,mortar, etc)
pe spaţiul public sau privat direct pe sol.