Pentru bani şi ursul joacă

În data de 25 iunie 2013, am constatat cât de adevărată este această veche zicală românească, participând la dezbaterea publică privind raportul de mediu asupra Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa.

 

Propunerea PUG Bistriţa este întocmit de SC BLOM ROMÂNIA SRL Târgovişte iar raportul de mediu a fost realizat de către SC M&S ECOPROIECT SRL Cluj-Napoca.

 

Mă voi referi în principal la Raportul de mediu. Cu toate că de-a lungul celor 93 de pagini găsim numai argumente pentru acordarea unui AVIZ NEGATIV, totuşi, în finalul Raportului, ca şi în Anexa la Raport (editată în 26 iunie 2013, în urma dezbaterii publice) se acordă aviz favorabil de mediu. Voi prezenta în continuare pasaje din Raportul de mediu, care sunt argumente foarte solide pentru a nu se acorda aviz favorabil de mediu. 

 

Citatele din Raport vor fi înserate cu caractere cursive.

 

„ESM este un proces sistematic de evaluare a consecinţelor environmentale ale unor politici, programe sau planuri, astfel încât să se ofere certitudinea că

acestea au fost corect abordate din fazele incipiente ale procesului de luare a deciziilor, acordându-li-se o importanţa comparabila cu implicaţiile economice şi sociale. (definiţia ESM Sadler si Verheem, 1996)

 

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsură de precauţie, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsură destul de limitativă, având în vedere că procedura EIA intervine relativ târziu în procesul decizional şi acţionează mai mult că un instrument de reacţie. De exemplu, în momentul în care se efectuează EIM pentru un proiect, s-a răspuns deja la întrebările de înalt nivel referitoare la locul sau tipul de dezvoltare ce trebuie aplicată, iar EIM se va putea axa doar pe măsurile de reducere şi ameliorare a impactului.

 

În ceea ce priveşte aplicarea ESM la planurile de amenajare a teritoriului, 

următoarele avantaje pot fi menţionate: 

 

ESM poate determina o integrare efectivă a considerentelor de mediu în întocmirea planurilor de amenajare a teritoriului. De asemenea, o buna aplicare a ESM oferă din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile de dezvoltare care nu asigura o dezvoltare durabila, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când încă există alternative majore,începând de la nivelul 

Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului şi pana la nivelul localităţilor urbane sau al comunelor. Ca atare, ESM facilitează o mai buna luare în considerare a criteriilor de mediu în formularea planurilor de amenajare care creează cadrul pentru proiectele specifice. 

 

 

−Sporirea eficienţei instituţionale prin lărgirea spaţiului de participare a 

publicului, care va determina o mai mare credibilitate şi transparenţa a procesului de planificare. Un plan de amenajare va deveni mai eficace dacă valorile, opiniile 

şi cunoştinţele publicului la nivel local sau ale specialiştilor vor fi incorporate în procesul de luare a deciziei. 

 

ESM oferă un cadru favorabil pentru acordurile unice privind proiectele supuse EIM , ajutând astfel la o mai buna focalizare şi eficientizare a EIM la nivel de proiect, ceea ce va duce la o reducere a timpului şi eforturilor necesare întocmirii acestora.”

 

ESM (evaluarea strategică de mediu), după teoria care stă la baza întocmirii Raportului, trebuie să aibă un impact preventiv, să se ofere certitudinea că acestea (politicile, programele sau planurile – PUG Bistriţa în cazul de faţă) au fost corect abordate din fazele incipiente ale procesului de luare a deciziilor.

D-na Ana-Maria Corpade, care a susţinut Raportul în data de 25 iunie, a menţionat în mai multe rânduri, în contradicţie flagrantă cu definiţia ESM, că oportunitatea traseului Centura Sud propus în PUG poate fi analizată în fazele de elaborare a proiectelor de execuţie prin EIM (evaluarea impactului de mediu al proiectului). Al doilea paragraf al citatului de mai sus, contrazice această fofilare de răspundere pentru că:

- evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsură destul de limitativă, având în vedere că procedura EIA intervine relativ târziu în procesul decizional şi acţionează mai mult ca un instrument de reacţie;

- în momentul în care se efectuează EIM pentru un proiect s-a răspuns deja la întrebările de înalt nivel referitoare la locul sau tipul de dezvoltare ce trebuie aplicată, iar EIM se va putea axa doar pe măsurile de reducere şi ameliorare a impactului;

 

Paragrafului care se referă la managementul de mediu durabil, contrazice, de asemenea avizul favorabil:

- o buna aplicare a ESM oferă din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile de dezvoltare care nu asigură o dezvoltare durabilă, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când încă există alternative majore,începând de la nivelul 

Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului şi până la nivelul localităţilor urbane sau al comunelor;

- sporirea eficienţei procesului decizional prin implicarea publicului care va 

determina reducerea numărului de contestaţii la nivelul EIM sau reducerea costurilor prin evitarea unor acţiuni corective ulterioare. 

 

Ce mai putem face după ce am luat decizia ca Centura Sud să treacă pe traseul propus prin PUG, prin pădurea Codrişor ?: să ne axăm pe măsurile de reducere a impactului. Cca 10% din Raportul de mediu (9 pagini, de la pag. 72 la pag 81) este consacrat impactului asupra mediului în faza de construcţie şi, mai ales ulterior, în faza de exploatare. De-a lungul acestei părţi a Raportului sunt numai argumente împotriva traseului prin pădurea Codrişor. Atunci, de ce să nu luăm o măsură preventivă de protecţie a mediului în această fază incipientă de decizie, aşa cum bine este definită ESM ??? De ce să pasăm răspunderea pentru o fază ulterioară a implementării proiectului, când putem lua doar măsuri de reducere a impactului ???

 

De ce nu s-a ţinut cont de semnalele de avertizare asupra traseului Centurii Sud??? Unde este sporirea implicaţiei publicului în procesul decizional, pentru a evita contestaţii ulterioare ??? La nici o dezbatere publică organizată de Primăria municipiului Bistriţa nu au participat atât de mulţi cetăţeni. Din dezbateri s-a putut constata că opinia publică este împotriva acestei variante. Au fost trei persoane care au cerut realizarea Centurii ocolitoare pentru a devia traficul rutier din Unirea şi Viişoara, dar nu au avut argumente pentru traseul propus prin PUG. În schimb se ştie că sunt sentinţe judecătoreşti definitive împotriva acestui traseu. În cadrul dezbaterii din 25 iunie s-a afirmat că sunt deja depuse acţiuni în instanţă împotriva procedurii de avizare PUG datorită traseului Centurii Sud prin pădurea Codrişor. De ce să nu evităm contestaţii ulterioare şi de ce nu ţinem seama de opinia publică???

 

„Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al Bistriţei, în prezent neamenajat are un potenţial nevalorificat, putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică (locuri de belvedere).Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra oraşului. S-ar mai putea amenaja şi malurile râului, între Unirea şi Sărata acestea putând fi legate de spaţiul verde al oraşului şi s-ar mai putea include în zona de agrement a oraşului şi dealul Schifferberg.”

 

Acest proiect aprobat printr-un Plan Urbanistic Zonal putea fi inclus în PUG. Este o dorinţă a bistriţenilor şi singura posibilitate de extindere a zonei de agrement din sudul oraşului Bistriţa. PUZ extindere parc municipal în pădurea Codrişor a fost supus dezbaterii publice şi a întrunit susţinerea bistriţenilor. Dacă ducem Centura Sud prin pădurea Codrişor adio pădure-parc Codrişor

 

Parcă suntem într-o perfectă piesă de teatru a absurdului. Toate duc spre un aviz negativ de mediu, prin însăşi conceptele teoretice evocate de autorii Raportului de mediu, dar, cu stupoare, în final autorii îşi calcă demnitatea profesională în picioare şi fac hatârul celui care are pixul care semnează ordinul de plată. Titlul articolului este explicaţia gestului raportorului de mediu : Pentru bani şi ursul joacă . Cu completarea : după cum cântă stăpânul.

 

În final, doresc să semnalez un fapt impardonabil comis de autorii Raportului de mediu, descalificant pentru două cadre didactice universitare. Urmăriţi următoarea afirmaţie din Raport: 

seama traficului intens si a activităţilor de prelucrare a lemnului din zona de prelevare SC Mefil SA (zona industriala – in apropierea SC Mopal SA cu profil de prelucrare a lemnului).” (pag 57 din Raport)

SC MOPAL SA nu mai produce de peste 10 ani, iar de mai bine de doi ani toate halele de producţie sunt demolate. 

 

Îmi exprim regretul că nu am avut acces la Raportul de mediu înaintea dezbaterii din data de 25 iunie. Anunţul de pe site-ul Primăriei menţiona că documentaţia se află la Serviciul Relaţii cu publicul, unde m-am prezentat şi am primit doar documentaţia PUG. În cadrul dezbaterii din 25 iunie dl. primar a menţionat că Raportul era postat pe site-ul Primăriei, fapt pe care îl confirm. Ca atare, îmi pun cenuşă în cap. Poate că cele de mai sus ar fi avut alt impact dacă le prezentam în cadrul dezbaterii publice privind avizul de mediu. Poate!? În ceea ce priveşte avizul, cred că SC M&S ECOPROIECT SRL Cluj-Napoca şi-ar fi menţinut avizul favorabil şi recomandările, împotriva teoriei rolului ESM în elaborarea planurilor strategice, ca analiza de mediu să fie lăsată pentru faza EIM. De ce cred acest lucru? Pentru că: pentru bani şi ursul joacă.