SĂPTĂMÂNA din 1928. Bistrița – Năsăud

În periodicul „Săptămâna”, „gazetă economico-culturală a orașelor Bistrița și Năsăud” (an. I, nr. 4, din 21 aprilie 1928), ce apărea la Bistrița, citim articolul (nesemnat) „Basarabia”, din care ne-a atras atenția citatul din „Istoria războiului pentru întregirea României” de Constantin Kirițescu, pe care îl reproducem și noi: „Declarația de unire a Sfatului Țărei republicei democratice moldovenești” sună astfel:

            „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țărei declară:

            „Republica democratică moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria,

            „ruptă din Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechei Moldove,

            „în puterea dreptului istoric și dreptului de neam,

            „pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor,

            „de azi înainte și pentru totdeauna,

            „se unește cu mama sa, România”.

            Astfel că „Ziua de 9 aprilie a fost pentru Basarabia ziua dreptății celei mari. Marea nelegiuire săvârșită în 25 Maiu 1812 s’a reparat. Moldova, frântă în două, s’a reîntregit. Pământul moldovenesc dintre Prut și Nistru, rupt de la sânul țărei mame și robit streinului, s’a reîntors la vechiul trup”.

            În continuare, citim niște „Note de călătorie”, intitulate „Ilva-Mică – Ilva-Mare”, semnate cu inițialele „N. N.”.

            Din rubrica „Știri din Bistrița” reținem că rolul principal din comedia „Păcală argat” de P. Dulfu (n. n., despre care am făcut vorbire în numărul anterior) a fost interpretat cu succes de Simion Pavel, alături de el fiind: Florica Noaghi, Florica Bilegan, Aurica Someșan, Urs Mihai, Fatiol Ioan, Ioan Berbecar și Ioan Someșan, care s-au achitat cu brio de rolurile încredințate.

            „Știrile din Năsăud” se referă la faptul că de Ziua Învierii, Sf. Liturghie a fost slujită de rev. vicar Ion Nășcuțiu și părintele Gavril Bichigean în limba română, Sf. Evanghelie s-a citit în cinci limbi, părintele Ion Tomuța, senior, în limba latină, părintele Octavian Mărcușiu în limba italiană, Părintele Gheorghe Pteancu în limba greacă, iar părintele Ion Tomuța, junior, în limba franceză. Pastorala episcopului Gherlei, Iuliu Hossu, a fost citită de preotul Gavril Bichigean.

            Din acest număr mai aflăm că la toate școlile din Năsăud și din Coșbuc (fost Hordou) s-au comemorat 10 ani de la moartea lui George Coșbuc. „Pentru mărirea fontului organizării acestei serbări Cercul Studenților Someșeni „George Coșbuc” din Cluj a organizat două petreceri: una la Năsăud, iar cealaltă la Rodna. Și-au dat concursul artiști de la Opera Română și Teatrul Național din Cluj, cu artiștii: H. Demetrescu, Alexandru Șerban și Adriana Șerban”.

            De asemenea, din acest număr am aflat că „din cauza ploilor căzute, Someșul s’a revărsat, mărindu-și albia. (…) S’a rupt hăitașul de unde lua naștere „părăul morii”. Pagubele au trecut peste un milion de lei.

            Nu lipsesc rubricile: „Igienice” (autor dr. Bârsan) și „Rubrica plugarului” (nesemnată).  

                                                                                      Icu Crăciun