SĂPTĂMÂNA din 1928. Basarabia – George Curteanu – Ghinda – Dumitra – Leșu – Fiad – Bistrița (sport)

Pe prima pagină a periodicului „Săptămâna”, „gazetă economică-culturală a orașelor Bistrița și Năsăud” (an. I, nr. 6, din 5 mai 1928), ce apărea la Bistrița, citim editorialul (nesemnat) „Sărbătoarea Basarabiei”, în care se arată că „în 29 Aprilie a. c. s-au serbat la Chișinău zece ani de la unirea Basarabiei cu Țara-mamă, care, după o robie de 106 ani, scăpând din lanțurile muscălești, s-a reîntors la sânul mamei sale” […] Ruptă din trupul Moldovei prin tratatul dintre Rusia și Turcia, încheiat la 28 Maiu 1812 la București, Basarabia a fost aruncată în cea mai neagră robie țaristă”. Basarabenii au fost „guvernați de funcționari străini de limbă și obiceiuri și copleșiți de numeroși coloniști de toate neamurile”; dintr-odată s-au pomenit „că nici lui Dumnezeu nu le mai iertat să se închine în limba lor și că sunt streini în țara lor”. Starea aceasta, tristă, este oglindită și în aceste versuri dintr-o  poezie populară:

„Foaie verde fir sucit,

Fir’ar Rusu-afurisit,

Că de când el a venit

Peste noi și ne-a robit

Casa parcă nu ni’i casă,

Masa parcă nu ni’i masă,

Vremea parcă-i tot pe dos

Și pământul mânios”.

            În 1878, „partea de miazăzi a Basarabiei este reînapoiată Moldovei”, dar bucuria n-a ținut mult, fiindcă rușii, „pe care i-am scăpat de la o înfrângere rușinoasă în războiul cu Turcii”, ne-au răpit „din nou această bucată de pământ”. Bisericile au fost închise, preoții alungați, școlile desființate, învățătorii aruncați în închisori, „patrioții prinși și deportați în ocnele Siberiei […], flăcăii luați la oaste și aruncați pe toate fronturile”. Ziua dreptății și a libertății Basarabiei a sosit în 9 Aprilie 1918, când s-a unit cu România. Din păcate, după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, Basarabia a ajuns să fie stăpânită din nou de ruși. A urmat o nouă tragedie pentru românii din această parte; din nou, foamete, deportări masive, crime, colectivizare forțată și asupriri din partea rușilor. Basarabia a devenit Republica Socialistă Sovietică Moldovenească și a fost anexată Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (U. R. S. S.). În 1991, Basarabia și-a declarat independența, dar armata rusă n-a plecat de pe acest pământ; în Transnistria încă mai staționează trupe rusești. După declararea independenței în 27 August 1991, Basarabia a intrat într-o tranziție post-sovietică deosebit de grea cu eforturi de reafirmare a identității naționale românești și lupte politice interne între orientarea vestică, pro europeană, și estică, de influență rusă. Iată de ce basarabenii (românii cei mai prigoniți și obidiți din toate timpurile) trebuie ajutați financiar, material și moral pentru a se uni cu România actuală pentru a scăpa de cizma rusească pentru totdeauna. În acest număr, profesorul Anchidim Candale a publicat un articol de înaltă ținută, consistent, foarte documentat, continuat și în numărul 7/1928, intitulat „Aniversarea de 10 ani a unirii Basarabiei”.

• Din acest număr mai aflăm despre decesul senatorului George Curteanu, la vârsta de 70 de ani, născut în comuna Tetiu (din fostul județ Someș)  și a făcut școlile la Năsăud și la Academia de teologie din Gherla, dar nu a urmat cariera preoțească, a intrat ca funcționar la banca „Bistrițana”. A fost un om de înaltă cultură, printre altele, el „a scos revista „Minerva”. Prohodul a fost oficiat de protopopii Baciu și Rusu și de preoții: Cheresteșiu. Măerean, Blaga, Nagy, Tătaru și Greabu”.
• O altă știre se referă la faptul că „în noaptea de 23-24 Aprilie, necunoscuți făcători de rele au furat trei capre din curtea locuitorului Schuller Ioan și dela văduva Fuhrmann Maria din Ghinda”.
• Am mai citit că (!) „Cercul Cultural X al învățătorilor din județ” s-a ținut în 29 Aprilie în comuna Dumitra. A vorbit învățătorul Ion Drăgan din „Nimigea-de-Jos despre „Foloasele Învățăturii”, iar subrevizorul Ilie Cleja despre „Comorile neamului românesc (credința, limba, portul, datinile strămoșești”) și despre rolul mamei ca econoamă, soție și educatoare”.
• Am aflat că „în 26 Aprilie a izbucnit un incendiu la casa locuitorului Luca Sitariti din comuna Leșu, care a ars complet. Focul a luat naștere din podul casei. Pagubele se urcă la 25 000 lei”.
• O altă știre se referă la faptul că „în apropierea cătunului Fiad a fost găsit cadavrul unei femei necunoscute, iar postul de jandarmi cercetează cazul”.
• La rubrica „Știri sportive” este comentat meciul de fotbal dintre Gloria Bistrița și Sparta Gherla, care s-a încheiat cu scorul de 2-1 în favoarea celor din Gherla.

Nici din acest număr nu lipsesc rubricile: „Juridice”, „Cooperatiste” și „Rubrica plugarului”.

                                                                         Icu Crăciun