C E N T E N A R U L M A R I I U N I R I: Liviu Rebreanu: Unirea

            Înainte de proclamarea unirii Basarabiei cu România, au plecat din Iaşi spre Chişinău, luni 8 aprilie seara d. Al. Marghiloman, însoţit de următoarele persoane oficiale: d-nii general Hârjeu, ministru de război, general Mircescu, I. Mitilineu, secretar general la Interne, Garoflid, secretar general la Domenii, Al. Corteanu, secretar general la Finanţe, I. Bărbătescu, directorul general al Siguranţei Statului, M. Pherechyde, şeful de cabinet al primului ministru, Al. Kiriacescu, şeful cenzurii presei, maior Hârjeu, şef de cabinet al Ministerului de Război, colonel Condeescu din jandarmeria rurală, Romulus Voinescu, inspector al Siguranţei, colonel Gârleşteanu, T. Marinescu, subdirector la Interne, V. Ionescu, comisar de siguranţă.

            Primul ministru Marghiloman, ministrul de război şi toate persoanele ce îl însoţeau au sosit la Chişinău marţi, 9 aprilie, la ora 10 dimineaţa. Pe peronul gării au fost salutaţi de d. Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, Halippa, vicepreşedinte, Ciugureanu, preşedintele Consiliului de Miniştri, general Brăescu, ministru de război, toţi miniştrii basarabeni, generalii Istrati, Broşteanu, Răşcanu şi Anastasiu, cu tot corpul ofiţeresc, primarul oraşului, arhimandritul Gurie şi notabilităţile oraşului.

            O gardă de onoare cu drapel şi muzică compusă din trupe româneşti şi din regimentul 2 de cavalerie moldovenească a dat onorurile militare.

            Miniştrii au trecut în revistă trupele şi după prezentările oficiale s-au întreţinut cu persoanele prezente.

            La ora 11 cortegiul cu toate persoanele oficiale sosite din Iaşi şi localitate, având în cap un escadron de cavalerie românească şi încheiat cu alt escadron, a străbătut strada principală până la Hotel Londra, unde au descins domnii miniştri.

            Primul ministru şi ministrul de război s-au întreţinut îndată cu preşedintele Sfatului Ţării şi cu miniştrii locali, precum şi cu alte notabilităţi. D-nii Stere, dr. Cazacu şi Cădere au luat parte la primire şi la consfătuire.

            Populaţia şi-a manifestat cu căldură marea satisfacţiune la intrarea miniştrilor români în oraşul Chişinău. Animaţie mare pe străzi şi toată populaţiunea ţine să-şi manifeste cu căldură toată simpatia.

            Dl. prim-ministru şi ministrul de război, după primirea autorităţilor şi a şefilor militari români, la orele 2 d. a. au luat parte la masa oferită de guvernul basarabean şi la care au participat 35 de persoane.

Peste zi au fost urmate cu activitate consfătuirile politice cu diferitele partide din Sfat, iar primul ministru a făcut vizite oficiale reprezentanţilor corporaţiilor şi confesiilor.

            Cu această ocaziune, din partea preşedintelui de consiliu, au fost remise episcopului-vicar Gavrilo 20 000 de lei pentru populaţia sărmană din Chişinău, arhimandritului Gurie, ministrului locţiitor al cultelor, 20 000 de lei pentru opere bisericeşti şi marelui rabin 10 000 de lei pentru a înlesni întemeierea ospiciului de bătrâni ce se proiectează de către comunitatea izraelită din localitate.

            De asemenea, cu o scrisoare oficială au fost trimişi primarului Schmidt 50 000 de lei pentru opere de asistenţă din oraş, sumă care va fi distribuită de consiliul comunal local. (...)

            Vremea era splendidă şi stradele se populau din ce în ce în aşteptarea trecerii cortegiului ministerial spre Sfatul Ţării.

            În acest timp, la Sfatul Ţării continuau dezbaterile asupra propunerilor prezentate de d. Al. Marghiloman.

            Rând pe rând, reprezentanţii diferitelor secţiuni aprobară unirea în condiţiunile ce se prezentaseră şi numărul opozanţilor scădea treptat.

            Dl. C. Stere, ales deputat al judeţului Soroca, şi dr. Cazacu, au susţinut, cu căldură demnă de admirat, nevoile interne ale Basarabiei de a se uni cu România. În trei zile de deliberări, d. C. Stere a rostit 35 de discursuri în limbile română şi rusă.

            Singura grupare din Sfat, care rămăsese ostilă Unirei, a fost a secţiei ţărăneşti. Constatându-se o adâncă deosebire de vederi între membrii grupării şi d-nul Ţiganco, şeful ei, preşedintele, după cererea acestuia, suspendă pentru 10 minute şedinţa Sfatului spre a permite secţiei ţărăneşti să aibă consfătuire în tihnă. Imediat şi această secţie a aderat la propunerea de unire. Preşedintele Sfatului a declarat apoi dezbaterile închise şi a cerut Adunării să se pronunţe dacă votul definitiv trebuie să fie secret sau pe faţă.

            Cu 87 de voturi contra 24, Adunarea hotărăşte ca votul să fie pe faţă. Se procedează la vot cu apel nominal şi Adunarea admite unirea pe baza condiţiilor pronunţate de d. Marghiloman, cu 84 de voturi pentru, 3 contra şi 36 de4 abţineri. Se comunică atunci prin telefon la Comandamentul Corpului că miniştrii români pot să vină să ia act de votul Sfatului Ţării.

            Se formează atunci cortegiul precedat de un escadron de cavalerie, urmat de 18 automobile în care se aflau miniştrii români şi toţi funcţionarii înalţi administrativi şi încheiat de un alt escadron de cavalerie, şi se îndreptară spre Sfatul Ţării. La orele 6 jumătate cortegiul intră în curtea Sfatului Ţării şi d-nii miniştri cu însoţitorii lor se îndreptară spre sala de şedinţe, unde se redactau ultimele procese-verbale ale dezbaterilor.

            D-nii Stere şi dr. Cazacu ies pe sală, întru întâmpinarea d-lor Marghiloman şi Hârjeu. Întâlnirea este dintre cele mai mişcătoare. În mijlocul unei numeroase asistenţe de basarabeni şi basarabence care aşteptau rezultatul votului, miniştrii români se îmbrăţişează cu d-nii C. Stere şi dr. Cazacu. D-l Stere are un moment de adâncă emoţiune şi nu poate articula niciun cuvânt.

            În timpul acesta, lucrările sunt terminate şi miniştrii români împreună cu însoţitorii sunt introduşi la birou şi salutaţi de membrii Sfatului Ţării în vii aclamaţiuni.

            Dl. Inculeţ comunică membrilor guvernului român că Sfatul Ţării a aprobat condiţiile ce i s-au prezentat pentru înfăptuirea unirii Basarabiei cu România şi dă cuvântul d-lui Marghiloman.

            D-l Al. Marghiloman declară că, în numele poporului român şi al regelui, proclamă „unirea Basarabiei cu România”, unire făcută de Sfatul Ţării care şi-a exprimat voinţa în mod conştient şi în deplină libertate. Mulţumeşte conducătorilor care au luptat şi care dau dovadă de mare abnegaţiune consimţind ca din conducătorii unei ţări să devină umili slujitori ai unui neam.

            Cuvintele primului ministru sunt salutate cu ovaţiuni nesfârşite. După aceea, preşedintele Sfatului dă cuvântul d-lui I. Buzdugan, secretarul Sfatului Ţării, care citeşte declaraţia Sfatului în termenii următori:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:

            Republica democratică moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.

            Această unire se face pe următoarele baze:

            1.Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaşte de guvernul român.

            2.Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un sfat al ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal egal, direct şi secret, ca un organ împlinitor, şi administraţie proprie.

            3.Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor, zemstvelor (adunări cu funcţie legislativă în Rusia ţaristă, n. n.) şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de guvern.

            4.Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.

            5.Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.

            6.Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.

            7.Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei din parlamentul român.

            8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal egal, direct şi secret.

            10.Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.

            11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.

            Basarabia, unindu-se ca fiică cu mama sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei în care vor intra, proporţional cu populaţia, şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

            Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi pentru totdeauna!

            Primită în Sfatul Ţării la 27 martie 1918, Chişinău.

Preşedintele Sfatului Ţării, I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan”

            Citirea este urmată de manifestaţii entuziaste.

            Miniştrii au mers apoi la catedrală. Lume imensă. (...)