27 martie 1918-27 martie 2019

101 ani de la Unirea Basarabiei cu România, marcaţi la Căianu Mic

"E trist să ai o Ţară dezbinată
E trist să fii în casa ta străin
Iar fratele să-ţi stea rănit la poartă
Ca un Hristos căzut printre păgâni ...
Începutul de an 1918 găseşte ţara noastră într-o situaţie disperată: Bucureştiul se găsea sub ocupaţie străină, Parlamentul, Guvernul, Casa Regală se aflau retrase în noua capitală la Iaşi, iar România neocupată de trupele invadatoare era redusă la câteva judeţe din Moldova.Tezaurul ţării era evacuat la Moscova, iar jertfa de sânge a vitejilor căzuţi la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz urma să nu-şi mai aibă rostul atâta timp cât România se afla pusă în situaţia de a semna o pace separată cu Puterile Centrale, în urma evenimentelor din toamna anului 1917 ce au avut loc în Rusia, lucru care a dus la crearea unei stări de haos pe frontul din sudul Moldovei, dar mai ales în Basarabia.
Cu toate aceste semne nefaste pentru viitorul acestei naţii, sfârşitul anului 1918 va găsi poporul român strâns unit în graniţele unui singur stat românesc MARE ŞI MĂREŢ, aşa cum n-a mai fost niciodată până atunci: ROMÂNIA MARE care cuprindea atât pe munteni, moldoveni şi ardeleni, bănăţeni, dobrogeni, bucovineni şi basarabeni, toţi uniţi în jurul aceluiaşi ideal -o singura istorie, un singur viitor.
Primul pas în realizarea "ROMÂNIEI DODOLOAŢE” s-a înfăptuit în primăvara anului 1918 când SFATUL ŢĂRII (Parlamentul) de la Chişinău va hotărî UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA MAMĂ, la 27 martie 1918.
BASARABIA provine de la numele dinastiei munteneşti a Basarabilor-Întemeietorii, care la începutul veacului al XIV-lea a extins teritoriul Ţării Româneşti până la gurile Dunării, de unde şi numele acestei regiuni de "Ţara Basarabilor "- Basarabia, nume atribuit de autorităţile ţariste în 1812 întregului răsărit al Moldovei lui Ştefan cel Mare dintre Prut şi Nistru, teritoriu anexat în urma războiului ruso-otoman (1806-1812) încheiat cu victoria ruşilor, ce primeau ca despăgubire de război din partea turcilor, o parte din Ţara Moldovei.
BASARABIA, în urma evenimentelor ce au avut loc în Rusia (Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie1917) , hotărăşte, prin reprezentanţii săi, să-şi ia soarta în propriile mâini şi, în ziua de 24 ianuarie 1918, Parlamentul Basarabean (Sfatul Ţării) de la Chişinău va declara INDEPENDENŢA faţă de Rusia după mai bine de un secol de ocupaţie ţaristă. Era încă un pas important spre îndeplinirea dezideratului naţional, UNIREA cu ROMÂNIA.
Pe 27 martie 1918, în Sala de Festivităţi a Liceului nr. 3 din Chişinău , "Sfatul Ţării" votează cu 87 de voturi pentru , 3 împotrivă şi 36 de abţineri, unirea Basarabiei "în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove" cu Regatul României.
În lumina acestor evenimente şi la un an distanţă de Centenarul României Mari, elevii Liceului Tehnologic „Ion Căian Românul”, din Căianul Mic, director Ovidiu Ionel Boca, au marcat aniversarea unirii Basarabiei cu Patria Mamă. Directorul adjunct, Grigore Dunca, în alocuţiunea sa a reamintit elevilor Şcolii Gimnaziale din Dobric semnificaţia unirii Basarabiei cu România în contextul realizării României Mari, fiind prima provincie istorică românească ce realizează unirea cu Ţara Mamă, fiind urmată de Bucovina, respectiv Transilvania, spre sfârşitul anului 1918.Totodată, profesorul de istorie Alexandru Deneş a înmânat elevilor pliante informative cu un crâmpei din istoria zbuciumată a Basarabiei, pliante realizate împreună cu elevii pasionaţi de istoria neamului nostru.
"...Basarabie română,
Hai să dăm mână cu mână,
Că-ţi aducem peţitor, peţitor
Mândrul nostru Tricolor ..."

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]