Avocaţii cu drept de exercitare a profesiei ar urma să fie recunoscuţi „de drept” ca mediatori. Consiliul de Mediere cere Camerei Deputaților să respingă inițiativa legislativă
CONSILIUL DE MEDIERE, în calitate de organism autonom de reglementare în domeniul medierii, cu personalitate juridică de interes public, înscris în Regsistrul Național al Instituțiilor Publice din România la poziția 10304, înființat potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, își exprimă profunda îngrijorare față de adoptarea de către Senatul României a propunerii legislative prin care avocaţii înscrişi în Tabloul Avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei ar urma să fie recunoscuţi „de drept” ca mediatori, fără respectarea cadrului normativ instituit prin Legea nr. 192/2006 în ceea ce privește formarea, autorizarea și exercitarea profesiei de mediator, aspect care generează riscuri majore de neconstituționalitate, dezechilibru profesional, conflict de interese și discriminare pozitivă, afectând stabilitatea unei profesii de interes public reglementate unitar la nivel european.
În virtutea obligației sale legale de a apăra și promova interesele publice asociate desfășurării activității de mediere în România, Consiliul de Mediere aduce la cunoștința factorilor și decidenților politiciși legislative, precum și întregii opiniei publice, următoarele aspecte de ordin juridic și practic:
1. MEDIEREA – ACTIVITATE DE INTERES PUBLIC
Încă din anul 2006, Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, a consacrat, la art. 4 alin. (1), faptul că „medierea reprezintă o activitate de interes public”, distinctă și autonomă.
Noua inițiativă legislativă plasează însă interesul privat al unei profesii liberale (avocatura) deasupra interesului public reprezentat de instituția medierii, generând un evident conflict de interese.
2. NEUTRALITATE, IMPARȚIALITATE ȘI ÎNCREDERE
Acordarea automată a calității de mediator, fără pregătirea specifică cerută de lege, în vederea desfășurării profesiei de mediator, compromite însăși esența medierii — neutralitatea, imparțialitatea și încrederea părților în terțul facilitator.
3. DISCRIMINAREA
Așa numita recunoaștere „de drept” a avocaților ca mediatori ar institui un statut privilegiat, contrar art. 16 din Constituția României, care prevede egalitatea cetățenilor în fața legii, „fără privilegii și fără discriminări”.
4. MEDIEREA – PROFESIE NON-JURIDICĂ
Deși inițiatorii vorbesc despre „coerență între profesiile juridice”, în realitate medierea nu este o profesie juridică, ci una distinctă, cu formare specifică în domeniul gestionării conflictelor și facilitării dialogului.
5. „MEDIATOR DE DREPT”
Legea nr. 192/2006 prevede expres, la art. 12 alin. (4)–(5), că profesia de mediator se exercită doar de persoane autorizate în condițiile acestei legi, iar exercitarea ei fără autorizare constituie infracțiune.
Conceptul de „mediator de drept” nu există în legislația românească și nici în practica europeană. Introducerea lui ar crea un precedent periculos, permițând ocolirea procedurilor de formare profesională prin simpla apartenență la o altă categorie profesională.
6. LEGISLAȚIA ȘI PRACTICILE EUROPENE
Conform Directivei 2008/52/CE privind medierea în materie civilă și comercială, statele membre trebuie să asigure formarea și calitatea profesională a mediatorilor.
În niciun stat membru al Uniunii Europene avocații nu sunt recunoscuți ca mediatori „de drept”. România s-a angajat să respecte aceste standarde, garantând o formare specifică, evaluare și autorizare corespunzătoare.
7. ROLURI COMPLEMENTARE
Profesiile de avocat și mediator sunt complementare, dar fundamental diferite.
Avocatul apără interesele unei părți, în timp ce mediatorul facilitează dialogul între părți în condiții de neutralitate.
Această distincție face ca cele două profesii să nu fie concurente, ci colaboratoare în beneficiul părților. În Legea 192/2006 regăsim explicit că în calitate de avocat al uneia dintre părți, acesta are următoarele roluri esențiale raportat la clienții lor: își poate informa clientul în ceea ce privește medierea, recomandă medierea, își pot asista clienții în procedura medierii, poate verifica și atesta legalitatea acordului de mediere, asigură asistența juridică în cauze penale:
De cealaltă parte, mediatorul poate încuraja părțile să se consulte cu avocații lor pentru a înțelege implicațiile legale ale unui acord. Așa cum am arătat mai sus, avocații pot participa activ în interesul clienților lor, prin informare, recomandarea medierii, asistență și reprezentare juridică, atestare, și pot contribui la redactarea sau revizuirea acordului final, asigurând legalitatea și claritatea acestuia.
8. PRINCIPIILE CONSTITUȚIONALE
Propunerea legislativă eludează procedura de formare și autorizare prevăzută de Legea nr. 192/2006, încălcând principiile egalității în fața legii și ale concurenței loiale între profesii.
Prin privilegierea unei categorii profesionale, inițiativa afectează echilibrul profesional și subminează încrederea publică în instituția medierii.
9. APEL LA RESPONSABILITATE
Este adevărat că medierea poate fi o soluție reală pentru decongestionarea justiției, așa cum se afirmă în Comunicatul de presă al Asociatiei Conventionale a Avocatilor din 13.10.2025. Această realitate nu justifică acordarea avocaților recunoașterea „de drept” ca mediatori, deoarece exista un corp al mediatorilor pregatiti conform Legii 192/2006, organizat sub conducerea Consiliului de Mediere. Într-o societate bazată pe dialog și responsabilitate, această complementaritate devine un model de bune practici pentru întreaga comunitate juridică, aducând beneficii concrete justițiabililor, sistemului de justiție și societății în ansamblu.
În consecință, instituția solicită Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, să respingă această inițiativă și să protejeze interesul public, echilibrul profesional și prestigiul medierii ca profesie distinctă.
Ramona-Mirabela MOCIAN
Președinte
CONSILIUL DE MEDIERE
Citiţi şi:
- Bianca Pintea, apel către deputaţi: Împreună vom reuși să scriem un capitol important al profesiei de mediator!
- La Bistriţa a fost plantat „Arborele Medierii”
- Bianca Pintea: Sunt mândră că în Bistriţa-Năsăud există consens politic cu privire la modificarea legii medierii
- Prefectul Ovidiu Frenţ, Mediator de onoare. Distincţia a mai fost acordată doar celor patru preşedinţi ai României
- Cu sprijinul deputaților și senatorilor PSD din județul nostru, azi mediatorul Bianca Pintea a scris o pagina din istoria profesiei de mediator

























Comentarii
Felicitări, președintelui Consiliului de Mediere pentru toate demersurile făcute pentru respingerea proiectului de modificare a Legii 192/2006. Medierea, nu este o profesie care poate fi împărțită cu avocatură. Avocatul are rolul de a apăra partea pe care o reprezintă. Are la îndemână tranzacția în cazul în care părțile găsesc o soluție amiabilă în cadrul unui litigiu. Medierea este o profesie delicată…este nevoie de o anumită pregătire specifică. Nu poți fi mediator put și simplu dor pentru că ai o pregătire juridică. Sper ca această Lege făcută cadou de către inițiatorii ei breslei avocaților din anumite considerente de ordin politic să fie respinsă.
Către:
CONSILIUL DE MEDIERE
În atenția dnei Ramona-Mirabela Mocian, Președinte
Prezentul răspuns are ca obiect clarificarea juridică a comunicatului publicat la data de 15 octombrie 2025, sub semnătura doamnei Ramona-Mirabela Mocian, privind proiectul legislativ PLX 275/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și pentru completarea Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat.
Scopul acestui demers este acela de a analiza, strict din perspectivă juridică, conținutul proiectului PLX 275/2025 și de a evidenția erorile de interpretare conținute în comunicatul Consiliului de Mediere, fără atac la persoană și fără speculații privind autorii. Analiza se bazează exclusiv pe raportul Comisiei juridice a Senatului nr. XIX/189/07.10.2025 și pe forma amendamentelor adoptate.
Proiectul de lege PLX 275/2025 are ca obiect modificarea Legii nr. 192/2006 și a Legii nr. 51/1995, în scopul recunoașterii avocaților înscriși în Tabloul avocaților cu drept de exercitare ca mediatori „de drept”. Potrivit raportului oficial, această recunoaștere are la bază faptul că avocații desfășoară deja activități de mediere, informare, conciliere și negociere în cadrul profesiei lor, conform Statutului profesiei de avocat.
Senatul României, ca primă Cameră sesizată, a adoptat raportul Comisiei juridice cu amendamente admise în unanimitate. Conform raportului, la articolul 7 din Legea nr. 192/2006 a fost introdus un nou alineat care prevede expres că avocații cu drept de exercitare a profesiei sunt recunoscuți de drept ca mediatori, fără a fi necesară parcurgerea unor cursuri suplimentare de formare.
Totodată, la articolul 8 a fost introdus un alineat nou, potrivit căruia avocații mediatori au aceleași drepturi și obligații ca mediatorii autorizați, putând desfășura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei de avocat, așa cum sunt prevăzute la articolul 5 din Legea nr. 51/1995.
În mod similar, Legea avocaților a fost completată la articolul 2 cu două noi alineate care confirmă că avocații pot desfășura activitatea de mediere și că beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca mediatorii autorizați.
Prin urmare, proiectul de lege nu elimină profesia de mediator, nu o desființează și nu încalcă principiile medierii, ci creează o categorie suplimentară de profesioniști capabili să aplice procedura medierii în limitele competențelor lor legale.
În comunicatul emis de Consiliul de Mediere se afirmă că PLX 275/2025 ar genera „riscuri majore de neconstituționalitate, dezechilibru profesional, conflict de interese și discriminare pozitivă”, că ar „afecta stabilitatea profesiei de mediator” și că „mediatorul de drept” nu ar exista în legislația europeană. Toate aceste afirmații sunt contrazise de conținutul proiectului și de practica europeană.
În primul rând, proiectul de lege nu conferă privilegii avocaților, ci reglementează o situație de fapt existentă: avocații deja au atribuții de informare și conciliere juridică și pot media în anumite cauze, conform articolelor 3 și 4 din Legea nr. 51/1995. Prin urmare, includerea lor ca mediatori de drept nu încalcă principiul egalității prevăzut de articolul 16 din Constituție, pentru că nu se compară persoane aflate în aceeași situație juridică. Mediatorii și avocații sunt profesii diferite, reglementate distinct, iar legiuitorul are libertatea de a adapta condițiile de exercitare a acestora.
În al doilea rând, afirmația potrivit căreia recunoașterea avocaților ar compromite „neutralitatea și imparțialitatea medierii” nu are temei legal. Neutralitatea este o obligație profesională, nu o calitate obținută printr-un anumit tip de curs. Avocatul, în momentul în care acționează ca mediator, devine subiect al regulilor profesiei de mediator, fiind supus acelorași principii și sancțiuni disciplinare.
În al treilea rând, comunicatul susține că „mediatorul de drept” nu există în Uniunea Europeană. Această afirmație este falsă. În Italia, prin Decretul legislativ 28/2010, avocații pot fi mediatori fără formare suplimentară. În Franța, Codul de procedură civilă recunoaște avocatul ca mediator acreditat. În Spania și Belgia, reglementările sunt similare. Prin urmare, conceptul există, este aplicat și corespunde spiritului Directivei 2008/52/CE privind medierea în materie civilă și comercială, care lasă statelor libertatea de a organiza sistemul de formare și recunoaștere.
În al patrulea rând, comunicatul afirmă că PLX 275/2025 ar încălca „interesul public” al medierii. Aceasta este o interpretare eronată. Interesul public în sensul Legii nr. 192/2006 se referă la scopul medierii, nu la monopolul profesional. A recunoaște o categorie suplimentară de mediatori nu contravine interesului public, ci îl servește, deoarece extinde accesul cetățenilor la procedura medierii și contribuie la degrevarea instanțelor.
De asemenea, Consiliul de Mediere invocă pretinse „riscuri de neconstituționalitate”. În realitate, proiectul PLX 275/2025 nu încalcă niciun articol constituțional. El este adoptat cu aviz favorabil al Consiliului Legislativ, ceea ce confirmă conformitatea sa juridică. În plus, amendamentele aprobate de Comisia juridică a Senatului au fost votate în unanimitate, după consultarea tuturor instituțiilor interesate.
Așadar, comunicatul Consiliului de Mediere conține erori obiective de interpretare. În loc să analizeze tehnic textul proiectului, acesta prezintă argumente emoționale și nefondate, care pot induce în eroare corpul profesional și opinia publică.
Legea nr. 192/2006 conferă Consiliului de Mediere atribuția de a promova și reglementa activitatea de mediere, nu de a influența procesul legislativ. Potrivit articolului 20 alineatul (2) litera c) din lege, Consiliul are obligația de a promova cooperarea cu celelalte profesii juridice. Publicarea unui comunicat prin care se solicită Parlamentului respingerea unei inițiative legislative depășește aceste limite și poate fi considerată o ingerință într-un proces politic.
Dacă comunicatul nu a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului, atunci el exprimă o opinie personală și nu o poziție instituțională. De aceea, este necesară clarificarea oficială a acestui aspect.
Proiectul de lege PLX 275/2025 nu încalcă principiile medierii, nu afectează statutul mediatorilor autorizați și nu produce discriminare. Din contră, el urmărește integrarea profesiei de avocat în activitatea de mediere, în conformitate cu realitățile europene. Comunicatul Consiliului de Mediere, așa cum a fost redactat, conține erori juridice grave, interpretări deformate ale Constituției și ale Directivei 2008/52/CE și afirmații neconforme cu practica europeană.
În numele respectului față de lege și al adevărului profesional, solicit Consiliului de Mediere să reanalizeze public conținutul comunicatului, să recunoască eventualele erori și să informeze mediatorii în mod corect asupra conținutului real al PLX 275/2025.
Către:
CONSILIUL DE MEDIERE
În atenția dnei Ramona-Mirabela Mocian, Președinte
Prezentul răspuns are ca obiect clarificarea juridică a comunicatului publicat la data de 15 octombrie 2025, sub semnătura doamnei Ramona-Mirabela Mocian, privind proiectul legislativ PLX 275/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și pentru completarea Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat.
Scopul acestui demers este acela de a analiza, strict din perspectivă juridică, conținutul proiectului PLX 275/2025 și de a evidenția erorile de interpretare conținute în comunicatul Consiliului de Mediere, fără atac la persoană și fără speculații privind autorii. Analiza se bazează exclusiv pe raportul Comisiei juridice a Senatului nr. XIX/189/07.10.2025 și pe forma amendamentelor adoptate.
Proiectul de lege PLX 275/2025 are ca obiect modificarea Legii nr. 192/2006 și a Legii nr. 51/1995, în scopul recunoașterii avocaților înscriși în Tabloul avocaților cu drept de exercitare ca mediatori „de drept”. Potrivit raportului oficial, această recunoaștere are la bază faptul că avocații desfășoară deja activități de mediere, informare, conciliere și negociere în cadrul profesiei lor, conform Statutului profesiei de avocat.
Senatul României, ca primă Cameră sesizată, a adoptat raportul Comisiei juridice cu amendamente admise în unanimitate. Conform raportului, la articolul 7 din Legea nr. 192/2006 a fost introdus un nou alineat care prevede expres că avocații cu drept de exercitare a profesiei sunt recunoscuți de drept ca mediatori, fără a fi necesară parcurgerea unor cursuri suplimentare de formare.
Totodată, la articolul 8 a fost introdus un alineat nou, potrivit căruia avocații mediatori au aceleași drepturi și obligații ca mediatorii autorizați, putând desfășura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei de avocat, așa cum sunt prevăzute la articolul 5 din Legea nr. 51/1995.
În mod similar, Legea avocaților a fost completată la articolul 2 cu două noi alineate care confirmă că avocații pot desfășura activitatea de mediere și că beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca mediatorii autorizați.
Prin urmare, proiectul de lege nu elimină profesia de mediator, nu o desființează și nu încalcă principiile medierii, ci creează o categorie suplimentară de profesioniști capabili să aplice procedura medierii în limitele competențelor lor legale.
În comunicatul emis de Consiliul de Mediere se afirmă că PLX 275/2025 ar genera „riscuri majore de neconstituționalitate, dezechilibru profesional, conflict de interese și discriminare pozitivă”, că ar „afecta stabilitatea profesiei de mediator” și că „mediatorul de drept” nu ar exista în legislația europeană. Toate aceste afirmații sunt contrazise de conținutul proiectului și de practica europeană.
În primul rând, proiectul de lege nu conferă privilegii avocaților, ci reglementează o situație de fapt existentă: avocații deja au atribuții de informare și conciliere juridică și pot media în anumite cauze, conform articolelor 3 și 4 din Legea nr. 51/1995. Prin urmare, includerea lor ca mediatori de drept nu încalcă principiul egalității prevăzut de articolul 16 din Constituție, pentru că nu se compară persoane aflate în aceeași situație juridică. Mediatorii și avocații sunt profesii diferite, reglementate distinct, iar legiuitorul are libertatea de a adapta condițiile de exercitare a acestora.
În al doilea rând, afirmația potrivit căreia recunoașterea avocaților ar compromite „neutralitatea și imparțialitatea medierii” nu are temei legal. Neutralitatea este o obligație profesională, nu o calitate obținută printr-un anumit tip de curs. Avocatul, în momentul în care acționează ca mediator, devine subiect al regulilor profesiei de mediator, fiind supus acelorași principii și sancțiuni disciplinare.
În al treilea rând, comunicatul susține că „mediatorul de drept” nu există în Uniunea Europeană. Această afirmație este falsă. În Italia, prin Decretul legislativ 28/2010, avocații pot fi mediatori fără formare suplimentară. În Franța, Codul de procedură civilă recunoaște avocatul ca mediator acreditat. În Spania și Belgia, reglementările sunt similare. Prin urmare, conceptul există, este aplicat și corespunde spiritului Directivei 2008/52/CE privind medierea în materie civilă și comercială, care lasă statelor libertatea de a organiza sistemul de formare și recunoaștere.
În al patrulea rând, comunicatul afirmă că PLX 275/2025 ar încălca „interesul public” al medierii. Aceasta este o interpretare eronată. Interesul public în sensul Legii nr. 192/2006 se referă la scopul medierii, nu la monopolul profesional. A recunoaște o categorie suplimentară de mediatori nu contravine interesului public, ci îl servește, deoarece extinde accesul cetățenilor la procedura medierii și contribuie la degrevarea instanțelor.
De asemenea, Consiliul de Mediere invocă pretinse „riscuri de neconstituționalitate”. În realitate, proiectul PLX 275/2025 nu încalcă niciun articol constituțional. El este adoptat cu aviz favorabil al Consiliului Legislativ, ceea ce confirmă conformitatea sa juridică. În plus, amendamentele aprobate de Comisia juridică a Senatului au fost votate în unanimitate, după consultarea tuturor instituțiilor interesate.
Așadar, comunicatul Consiliului de Mediere conține erori obiective de interpretare. În loc să analizeze tehnic textul proiectului, acesta prezintă argumente emoționale și nefondate, care pot induce în eroare corpul profesional și opinia publică.
Legea nr. 192/2006 conferă Consiliului de Mediere atribuția de a promova și reglementa activitatea de mediere, nu de a influența procesul legislativ. Potrivit articolului 20 alineatul (2) litera c) din lege, Consiliul are obligația de a promova cooperarea cu celelalte profesii juridice. Publicarea unui comunicat prin care se solicită Parlamentului respingerea unei inițiative legislative depășește aceste limite și poate fi considerată o ingerință într-un proces politic.
Dacă comunicatul nu a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului, atunci el exprimă o opinie personală și nu o poziție instituțională. De aceea, este necesară clarificarea oficială a acestui aspect.
Proiectul de lege PLX 275/2025 nu încalcă principiile medierii, nu afectează statutul mediatorilor autorizați și nu produce discriminare. Din contră, el urmărește integrarea profesiei de avocat în activitatea de mediere, în conformitate cu realitățile europene. Comunicatul Consiliului de Mediere, așa cum a fost redactat, conține erori juridice grave, interpretări deformate ale Constituției și ale Directivei 2008/52/CE și afirmații neconforme cu practica europeană.
În numele respectului față de lege și al adevărului profesional, solicit Consiliului de Mediere să reanalizeze public conținutul comunicatului, să recunoască eventualele erori și să informeze mediatorii în mod corect asupra conținutului real al PLX 275/2025.
De acord
Adaugă comentariu nou