PRO-VERBE: Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare

Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare, se spune sintetic și proverbial în capitolul 81 a cărții  "Tao Te King" care înseamnă "Cartea Căii şi a Virtuţii Supremului Adevăr" un text fundamental atribuit lui Lao-Tze marele înțelept chinez care a lăsat în urmă și multe vorbe proverbiale.

Astăzi se ştie că textul a fost scris în secolul al IV-lea sau al III-lea înaintea lui Christos. "Tao Te King" , pe care Lao-Tze, după cum spune tradiţia, l-a încredinţat paznicului pragului Yin Hsi înainte de a părăsi dedfinitiv China, conţinea 81 de capitole: primele 37 formau "Cartea Căii" (Tao), iar următoarele 44 "Cartea lui TE Filosofia lui "Tao Te King"  se cristalizează în jurul noţiunilor de Tao sau de Cale şi de Te, Virtute sau Forţă.

                Pentru a vă lămuri că lucruri mari se pot spunhe în puține cuvinte am să reproduc aici un întreg capitol al acestei cărți și anume Capitolul 8 care spune așa: “Căutarea avidă a bogăţiilor nu are valoarea inestimabilă a moderaţiei. Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare. Un palat plin cu aur şi pietre nestemate expune la pierderea totului. A avea onoruri, bogăţie şi a fi mândru de ele înseamnă a chema nenorocirea. Dimpotrivă, dacă se adună merite nepieritoare, rămâne renumele chiar şi atunci când corpul fizic piere. Aceasta este Calea Supremă a Cerului care conduce la libertate şi înţelepciune.”

                Eu am să spun că și mintea noastră este supusă aceluiași proces, că se și spune la români că prea multă minte strică. Abandonarea realității și exersarea ascuțimii minții în probleme strict abstracte și teoretice o fac pe aceasta nefolositoare după cum se întâmplă cu atâtea alte lucruri. Așadar să nu uităm această înțelepciune veche și mereu actuală care spune că: Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare.

***