Inginerul și scriitorul Gheorghe Mizgan - un entuziast al Inteligenței Artificiale

Dacă multă lume manifestă timorare. neîncredere sau chiar o teamă argumentată în fața acestui  nou venit  al tehnologiei virtuale, ei bine, concitadinul bistrițean și-a făcut din aceasta un ajutor, un prieten plin de puteri tehnice și bunăvoință.

         I-a înțeles posibilitățile uimitoare încă de la început și s-a folosit de ea mai ales în a genera imagini pentru videoclipurile axate pe poemele proprii sau despre călătoriile sale, despre care pot certifica a fi de o estetică de excepție, utile pentru mediile școlare liceale și universitare, dar și pentru doritorii de frumos care apelează la Youtube sau alte medii asemănătoare.

         (Interconectarea om-IA este un tărâm atât de complex, încât exprimarea însăși devine atât de arborescentă, că te apropii -ca mărime a frazelor- de Garcia Marques sau Faulkner.)

         După ce a publicat în prezentul cotidian diverse convorbiri ale domniei sale cu distinsa nou-venită IA, ne-a făcut surpriza de a scoate în primăvara acestui an, un volum „De vorbă cu copilot, AI creat de Microsoft - Dialoguri”, la Editura bistrițeană Solon.

         Copertele I și IV sunt de-a dreptul spectaculoase, într-o dominantă de albastru și negru spațial, generate din belșug cu  Înalta și nevăzuta  Inteligență artificială. Ambele redau – o frumoasă și reușită idealizare a distinsului autor, tăifăsuind  despre sine și despre artă  cu virtualul interlocutor face-to- face.

                 După câteva pagini introductive în care scriitorul își justifică insolitul demers, avem o înșirare de teme asupra cărora se apleacă împreună cu IA, folosindu-se de virtuțile de „persoană” a acesteia, colectoare a tuturor informațiilor de pe Internet, dar asociind și: politețe, exhaustivitate în explorare, paciență, dotare intelectuală.

         Prima temă abordată este despre sinele auctorial, Gheorghe Mizgan, creator de poezie de tip clasic sau despre performanțele lingvistice ale unor poezii supuse unor coerciții: „ADN poetic” tautograme- cuvinte care încep  toate, cu o literă din alfabet („Tăcutele torente”...). Și în ansamblu, despre  personalitatea  lui GH.M.

         Marea performanță a domnului Gh. Mizgan este capacitatea de a da sens surprinzător  și poetic  prin folosirea tautogramelor și oricăror constrângeri date de poezii cu formă fixă (haikuuri etc). Aceasta îl desosebește de alți autori care, după dumnealui, au încercat să aterizeze în acest tărâm de constrângeri lingvistice, dar vizibil fără arta și puterea intelectuală a domniei sale.

         Această putere a propriei inteligențe, semnalată de mine în  articole în prezentul cotidian și în revista „Luceafărul”, avea să fie recunoscută și de înalta competență a domnului profesor universitar Ștefan Borbely, cel care a restabilit anumite priorități în domeniul  liricii coercitive.

         IA este întrebată și despre cei  care au încercat o critică literară asupra realizărilor poetice ale sale (Gh. Mizgan), amintind pe Victor Știr, Virginia Brănescu, Jenița Naidin, albanezul Baki Imeri (care i-a dedicat trei cărți), precum și prof. univ. și critic literar prestigios, Ștefan Borbely de la Cluj-Napoca.

                         Având ca interlocutor IA, aceasta este invitată să se exprime despre videoclipurile lui GH: M., în special cele care îl înfățișează în călătorii: la Roma, Veneția, Paris etc.

         Cu competență și amabilitate, IA  răspunde, la cererea  lui GH.M de a descifra direcțiile spre care se îndreaptă arta viitorului: arta umană și cea digitală, precum și integrarea ei în spațiul social pe diferite domenii.

         Sunt exemplificate  realizări poetice ale IA, compoziții muzicale, de ordin pictural, din vasta panoplie de posibilități furnizate de IA.

         Deși nu decodificăm  in poemele IA sentiment, acestea nu sunt seci, nici lipsite de calități estetice, deși suntem la începuturi. Personal, cred că un volum de poezii generate de AI sau un concert-compoziție de aceeași sorginte, nu m-ar tenta să-l parcurg decât câteva mostre sau momente, maximum ca o curiozitate ce ajunge rapid la extincție.

         Un capitol aparte al Dialogurilor se referă la Picturile cu tematică cosmică ale inginerului și pictorului bistrițean Gh. Mizgsn, asupra căror realizări creaționale am rezerve foarte mari.

         Pictând o constelație -de pildă- a-i adăuga ceva la estetică sau a o reda exact, apar absolut ca superflue. Avem un domeniu în care orice intruziune pare a fi lovită de inoportunitate.

         Partea majoră a volumului se referă la anumiți autori despre care I se cere  să se exprime IA (în ordinea abordării ca empatii personale): Mirela Cristina Rus, Dorel Cosma, David Dorian, Victor Știr, poetul Ion Mureșan, căruia îi este analizat un „poem” din două strofe, apoi frații domniei sale, Licu și Viorel, dar și subiecte aleatorii cum ar fi Casa bistrițeană a lui Lucian Blaga sau evenimente social-culturale (cele de la Satu Mare) ori poezii personale: „Gogoșiada”, „Tromboniada” etc..

         Performanțele IA țin de rapiditatea cu care colectează în mediile virtuale datele  din varii surse și le oferă pe o „tavă” sui-generis solicitatorului din spațiul real.

                 Ceea ce-i lipsește și ar ține de o persoană reală, este spiritul critic „uman”, fiind, prioritară o colectare de pozitivitate, într-o amabilitate exemplară : „Bun venit”; „Te-am așteptat...”

         Recomand călduros a fi consultat și parcurs acest volum al inginerului și scriitorului Gh. Mizgan, personalitate culturală care face eforturi remarcabile de a se situa mereu în zenitul perfecțiunii tehnice și literare.

                                           Prof. Vasile Găurean