Presa secolului 20

SĂPTĂMÂNA din 1928. Bistrița – Rusu Bârgăului – Josenii Bârgăului – Năsăud – Lușca – Sângeorz-Băi – Salva – Bichigiu – Feldru

În periodicul „Săptămâna” (an. I, nr. 2, din 7 aprilie 1928), ce apărea la Bistrița, citim câteva „Știri din Bistrița”:

  • „În seara zilei de 29 Martie a. c., a avut loc un mare festival artistic-literar în sala „Gewerbeverein”, aranjat de Societatea corală „I. Mureșan” din localitate. Corul societății, acompaniat de orchestra „Bat & V. M.”, a executat marșul din opera „Faust”. Dl. ing. E. Leheni a cântat la vioară „bucăți din Mozart, Vieuxtemps, Grieg, ca: „Rondo”, „Revere” și „Solvejgs-Lied”, acompaniate de dl Colonel Nenedek”. A urmat „Imnul nopții” al lui Rameau, „Codrul” coruri mixte a capela: „Doine și romanțe”, cântate de D-ra Drușca Matheiu, acompaniată la pian de dl. col. Benedek”. Apoi, „Înșiră-te, mărgărite”, cor mixt cu solo de sopran, cântat de d-ra Drușca Matheiu, alto de d-ra T. Mureșan și bariton dl. prof. Bucur, cu acompaniament de orchestră. La pupitru, dl. director de cor Josef Prosenc. S’a reprezentat comedia „Clubul sexului frumos”, jucată de D-rele: Ștefi Beligan, Anuța Mureșan, Claudia Mărginean, Anița Encian și dl. Silviu Cherebețiu. A urmat comedia „Rex” cu d-rele Tiți Mureșan, Veronica Rusu și dl. ing. E. Leheni”.
  • „În noaptea de 29 Martie s’a aprins în marginea orașului, la vama dinspre Heidendorf, automobilul proprietatea lui Tiberiu Bogdan, care a ars complet”.
  • „Dl. director de bancă Kappel din acest oraș, venind cu automobilul condus de d-sa, înspre Bistrița, în dreptul satului Rusu-Bârgăului, mașina s’a răsturnat, rănind grav atât pe conducător, cât și pe dl. Kahan, dentist din localitate și soția acestuia”.
  • „Tinerii din Josenii-Bârgăului vor aranja în 16 aprilie o șezătoare literară în localul școlii din acea comună”.
  • La „Știrile din Năsăud”, aflăm că „în urma discursului […] ținut de […] episcopul Dr. Iuliu Hossu în Senatul țării, din Năsăud i s’a trimis acestuia următoarea telegramă: „Preoțimea, intelectualii și poporul credincios din Năsăud, odată cu manifestarea de adâncă venerațiune și recunoștință pentru mărețul discurs de apărare a credinței noastre în legătură cu Sf. Scaun al Romei, ținut în Senatul țării, roagă pe Il. Voastră a primi asigurarea că vom ști păstra și apăra această credință”.
  • La rubrica „Culturale”, aflăm că în 1923 s-a înființat la Năsăud „o școală de arte și meserii”, sub conducerea directorului I. Cosmița, cu 5 ateliere: „de mecanică, ferărie, rotărie, tâmplărie și croitorie”. În 24 martie, elevii acestei școli „au ținut o șezătoare cu: cântări, declamări, exerciții fizice și o comedie, cântările fiind conduse de maestrul I. Butaș, iar exercițiile fizice de prof. de gimnastică O. Salvan”.
  • „În Dumineca trecută, Cercul cultural Năsăud s-a prezentat în comuna Lușca. După serviciul divin, au luat cuvântul: înv. Florica Mureșan, despre rolul femeii în educația națională, înv. T. Irimieșiu, despre industria casnică, iar președintele Cercului, T. Zăgreanu despre însemnătatea școlii. Elevii școlii primare din Năsăud au cântat și declamat între fiecare prelegere”. Preotul din Lușca, I. Ciurdărean, a mulțumit în numele credincioșilor.
  • Cercul cultural Sângeorz-Băi și-a ținut adunarea în comună. Au participat, pe lângă învățătorii cercului, și inspectorul C. Iencica, și subrevizorul P. Rognean. Președintele Cercului, I. Sohorca „a îndemnat poporul la mai multă cultură”, înv. Silivan Dumitru din Nepos a vorbit despre obligativitatea învățământului, iar înv. M. Lupoaie despre primele ajutoare în nenorociri.
  • Cercul cultural din Salva s-a prezentat în comuna Bichigiu. „Au conferențiat subrevizorul școlar Cleja despre higiena locuinței și nutrețământul la țăranul român”, iar înv. Ioan Blaga a îndemnat „la înbrățișarea industriei și comerțului”.
  • La rubrica, „Cărți noi” se semnalează apariția broșurii „Bejenari din Ardeal” de I. Marțian, „maior în penz. din Năsăud, retipărire din „Anuarul institutului de istorie națională” din Cluj. După un proces-verbal, luat cu o anchetă pentru constatarea nemulțumirii și a bejeniei elementului românesc din Ardeal, făcută de notarii jurați ai Curții de apel din Târgu-Mureș de la 8 Aprilie, până în 6 Maiu 1779, ni se dă și tabloul iobagilor români bejenari”.
  • La rubrica „Igienice”, Dr. Bârsan scrie un articol bine documentat, intitulat „Muzica, mijloc therapeutic”.
  • Din „Bilanțurile cooperatiste” aflăm că (!) „Cooperativa „Vasile Nașcu” din Feldru, înființată în 1922, avea 173 membri, capitalul social deplin vărsat 101184 lei, totalul activului fiind de 533321 lei. În anul 1927 a vândut mărfuri pentru suma de 1522968 lei. Beneficiul net 36528, din care se va acorda 15% dividend și 2 ½% primă de consumație”. Semnează în calitate de președinte Gr. Neamțiu, iar ca director Ion Sângeorzan.

 

                                                                                             Icu Crăciun

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5