Părintele Vasile Beni: De ce postim în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel?

Pentru că ei ne-au arătat că nimeni nu este pierdut atunci când se întoarce la Dumnezeu. Petru s-a lepădat de Hristos. Pavel a prigonit Biserica. Și totuși au devenit cei mai mari Apostoli. Pentru că postul este tocmai timpul ridicării. Nu este timpul condamnării, ci al vindecării

         Dragii și bunii noștri credincioși!

      Astăzi începem cu ajutorul bunului Dumnezeu Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Și poate că în mintea multora se ridică o întrebare simplă:

      De ce să postesc? Pentru că postul nu este o obligație pusă de oameni, ci o cale prin care omul se apropie de Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Nu postul de bucate ne mântuiește, ci îndepărtarea de păcate”.

       Atunci ce este adevăratul post? Este postul ochilor de la priveliști păcătoase. Este postul limbii de la bârfă și răutate. Este postul minții de la gânduri necurate. Este postul inimii de la invidie și ură. Sfântul Vasile cel Mare spune: „Postul adevărat este înstrăinarea de rău”.

         Se spune că un om avea două grădini. Una era plină de flori, iar cealaltă era plină de buruieni. Un vecin l-a întrebat:                                                — Cum de este atât de frumoasă prima grădină? Omul a răspuns:         — Pentru că zilnic smulg buruienile.                                                           — Dar ce faci cu cealaltă?                                                                           — Nimic. Și tocmai de aceea s-a umplut de spini. Să ne amintim mereu că sufletul nostru este asemenea unei grădini.

       Ce se întâmplă când nu postim, nu ne rugăm și nu ne cercetăm conștiința? Cresc buruienile păcatului. Mândria. Mânia. Egoismul. Nepăsarea. Și postul smulge buruienile înainte ca ele să ne sufoce sufletul.

      Care sunt roadele postului? Postul ne aduce mai multă liniște. Mai multă răbdare. Mai multă putere asupra propriilor patimi. Mai multă sensibilitate față de cei aflați în nevoie. Mai multă apropiere de Dumnezeu.

      Când ar trebui să înceapă postul adevărat? Nu mâine. Nu săptămâna viitoare. Nu după ce se termină problemele. Ci astăzi. Acum.

În clipa în care aleg să iert pe cineva. În clipa în care aleg să mă rog. În clipa în care aleg să mă lupt cu propriile păcate.

     Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel ne amintește că Dumnezeu poate face apostol dintr-un pescar fricos și sfânt dintr-un fost prigonitor. Dacă Petru s-a ridicat, dacă Pavel s-a schimbat, atunci și noi putem începe astăzi o viață nouă. Să intrăm în acest post nu cu tristețe, ci cu nădejde, știind că la capătul oricărei nevoințe îl găsim pe Hristos, Care ne așteaptă cu brațele deschise.

Sfântului Ioan Gură de Aur ne învață, ne sfătuiește, cum să postim: „Postești? Arată-mi aceasta prin fapte. Dacă vezi un sărac, ai milă de el; dacă vezi un vrăjmaș, împacă-te cu el; dacă vezi un om fericit, nu-l invidia”.

           Postul nu este despre ceea ce scoatem din farfurie, ci despre ceea ce scoatem din inimă. Dacă în aceste zile vom scoate mânia, judecata, răutatea și nepăsarea și vom pune în loc rugăciunea, iertarea și dragostea, atunci postul nostru va fi binecuvântat și roditor înaintea lui Dumnezeu.

Să ne ajute bunul Dumnezeu să avem un post binecuvântat și cu mult folos duhovnicesc!

Pr. Vasile Beni