Patru primării din Bistriţa-Năsăud nu au depus niciun proiect de finanţare europeană

Primăriile comunelor Chiuza, Ciceu Giurgeşti, Negrileşti şi Petru Rareş nu au depus nici un proiect de finanţare din fonduri europene, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Instituţiei Prefectului, în cadrul unei conferinţe de presă. Alte şase autorităţi locale, din Năsăud, Căianu Mic, Lechinţa, Miceştii de Câmpie, Monor şi Poiana Ilvei au depus proiecte pentru accesarea fondurilor europene, dar acestea au fost declarate fie neeligibile, fie sunt pe lista de rezervă în finanţare.

De ce nu au făcut cele patru primării proiecte pentru accesarea fondurilor europene? Motivele sunt diverse, de la o comună la alta…

Primarul Grigore Bradea, de la Chiuza, ne-a explicat, pe îndelete. „Satele comunei Chiuza sunt la drum naţional. Alimentarea cu apă eerste rezolvată, cu excepţia satului Miriş, unde avem 40 familii, Pentru 80 de locuitori, nu aveam un proiect eligibil pe Măsura 322. Am vrut să accesăm Măsura 125, pentru drumul care face legătura între Chiuza şi Dumbrăviţa, dar nu eram eligibili, pentru că acela este un drum judeţean. Spaţii pentru grădiniţe, cabinete medicale sunt realizate prin parteneriatul cu belgienii. Acestea sunt motivele”, s-a justificat edilul din Chiuza.

La Petru Rareş, situaţia este alta. Primarul Vasile Cocos ne-a spus că a vrut să aplice pentru o finanţare pe Măsura 322, pentru reţeaua de canalizare, însă localitatea a fost cuprinsă în proiectul derulat de SC Aquabis SA, „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată”, prin POS Mediu. „Avizele şi alte autorizaţii au fost date de un an”, a comentat Cocos.

La Negrileşti, primăria ar fi făcut mai multe, dacă nu o încurca Guvernul. “Prima condiţie pentru a putea elabora documentaţiile pe proiecte era să avem o Hotărâre de Guvern prin care să se ateste apartenenţa bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Negrileşti. Am fost de câteva ori la prefect şi i-am cerut urgentarea aprobării acestui act normativ, care a fost aprobat numai în 2011. Între timp, fondurile pe Măsura 322 au fost epuizate”, ne-a declarat primarul localităţii, Ioan Pugna.

Pentru că investiţiile în reţeaua de apă erau compromise pe Măsura 322, Primăria Negrileşti a transmis proiectul la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru a fi cuprins în Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, Ministerul doameni Udrea nu l-a băgat în seamă.

Tot Guvernul l-a încurcat şi pentru Măsura 125 care vizează modenizarea infrastructurii forestiere. “I-am cerut prefectului să rezolvăm situaţia drumului, aveam nevoie de acea hotărâre de Guvern. În prima etapă au fost puse alte localităţi”, ne-a explicat primarul Pugna.

Printre două programe europene, primarul din Negrileşti a amintit şi de banii risipiţi de Guvern, pentru “un WC de 4 miliarde la şcoală”, lucrările fiind sistete de mai bine de trei ani. “Cu banii cheltuiţoi acolo, eu am realizat două cămine culturale”, a spus Ioan Pugna. “Reabilitarea şcolii, alimentarea cu apă, pietruirea drumurilor sunt proiecte care trebuie realizate. De patru ani de zile, tort ptimesc câte 0 lei. Să ne dea, domnul prefect, doi lei, pe ce-o vrea le. Oricum, strângem cureaua şi în fiecare an implementăm câte un proiect”, a menţionat primarul.

La Ciceu Giurgeşti, obiectivele care ar fi putut fi rezolvate prin Măsura 322, erau finanţate prin HG 577/1997, adică alimentarea cu apă şi un drum judeţean. “Am fi putut depune pentru reabilitarea drumurilor forestiere, darn u am avut documentaţia, Cineva ne-a promis că ne face proiectul, dar au cerut banii înainte, iar noi nu am avut. Avem nevoie de sprijinul autorităţilor”, a recunoscut primarul Constantin Rus.

Trei primării aşteaptă OK-ul

Pe lista autorităţilor publice locale care nu au proiecte cu finanţare din fonduri europene în implementare, dar au proiecte în evaluare sunt consiliile locale din Braniştea, Nimigea şi Şieu Odorhei. Poate Şieu Odorhei nu a implementat un proiect european în „mandatul” prefectului Florian, dar nu putem uita (n.n. – măcar pentru Viorel Chirlejan) acel proiect derulat prin SAPARD, prin care a fost realizat podul peste râul Şieu, în localitatea Cristur Şieu, valoarea fiind de circa 1 milion euro.

Prefectul Cristian Florian: Primăriile derulează proiecte europene în valoare de 230 milioane euro

În cadrul şedinţei de bilanţ a Instituţiei Prefectului, pe anul 2011, prefectul Cristian Florian a făcut referiri la proiectele derulate de autorităţile locale, din fonduri europene.

Potrivit acestuia, „totalul proiectelor aprobate pentru finanţare este de 121, în valoare de 230 milioane euro, din care 14 proiecte în valoare de 6 milioane euro sunt finalizate, 80 proiecte sunt în implementare (în execuţie) în valoare de 198 milioane euro, şi proiecte aprobate pentru care urmează semnarea contractelor – 27, în valoare de 26 milioane euro”.

Prefectul Florian a adăugat că, dacă până acum Instituţia Prefectului a sprijinit primăriile pentru accesarea acestor finanţări, din 2012, susţinerea va fi orientată spre mediul de afaceri.

Cele mai multe proiecte derulate de primăriile bistriţene sunt cele prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, şi anume 27 pe Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, alte 16 pe Măsura 125 b la care se adaugă alte şase pentru înfiinţarea unor centre de informare turistică.

Cele mai mari proiecte sunt derulate, totuşi, prin Programul Operaţional Regional, de către Primăria Bistriţa, Primăria Sângeorz Băi şi Primăria Beclean, ca să nu mai vorbim de cele prin POS Mediu, al Consiliului Judeţean (pe deşeuri) şi al Aquabis (pe infrastructură de apă/apă uzată).

Gabriela Ciornei