Poezie de la Bistriţa, în memoria Colectivului plecat la îngeri

zilele îţi rostogolesc viaţa în poale
nu ştii ce face corpul tău mâine
dar lasă să vină emoțiile la tine
să aducă viața mai aproape

cocoşul cântă cu putere
câinele piere într-o luptă inegală
iepurele stă dezmembrat la el în cuşcă
când mă atingi în gândul meu cu fața spre ferestre

mă poţi pierde în durere
în zalele înălțate spre soare
sau în liniile încrestate de noi
înghițite de nisip ulterior