Prefectul Stelian Dolha: Trebuie schimbată mentalitatea părinților. Este foarte mare nevoie de meseriași în toate domeniile

Joi, 01/09/2020 - 12:31

Prefectul Stelian Dolha a participat miercuri la şedinţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională, organizată pentru analiza și avizarea numărului de locuri pentru învățământul profesional și tehnic propuse în proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2020-2021.

La întâlnire, au fost prezenţi inspectorul şcolar general Camelia Tabără, adjunctul Zoltan Deak, reprezentanţi ai CCI BN etc.

Prefectul Dolha a precizat, în acest coontext, că nu înțelege lipsa de interes pentru învățământul dual din judeţul nostru comparativ cu județul Bihor, care deja are patru parcuri industriale arhipline.

„Învățământul dual înseamnă teorie la școală și practică la firme, înseamnă niște parteneriate între practic și școală, copil și agent economic, în așa fel încât fiecare să investească în formarea acestui copil. Trebuie schimbată mentalitatea părinților cu privire la acest tip de învățământ pentru că este foarte mare nevoie de meseriași în toate domeniile.
În Oradea au fost accesate fonduri europene pentru reabilitarea unei clădiri cu scopul de a o transforma într-un internat. Elevii care urmează învățământul dual și sunt cazați la acest internat au gratuitate la cazare și masă. (...)
Agenții economici cer profesioniști. Mă întreb dacă se judecă cu aceeași unitate de măsură fiecare școală? Vă dau un exemplu care mi-a parvenit zilele trecute:
procentul de promovabilitate la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița, profilul Turism și Alimentație Publică, este de 23% și este propusă desființarea unei clase din cele două existente. Iar la Liceul Forestier, cu promovabilitate de 15%, nu se desființează nicio clasă, din contră, se creează o clasă cu profil Economic. Vă spun asta deoarece am impresia că facem economiști pe bandă rulantă, dar se pare că nu avem nevoie de bucătari.

În rural, unde primează cazul demografic, înțelegem că trebuie să ne îmbunătățim, dar filologie la Teaca și liceu teoretic la Rodna? La Liceul cu Program Sportiv din Bistrița avem clasă de Turism și Alimentație publică. Nu e o anomalie?”, a declarat prefectul Stelian Dolha, potrivit informării postate pe pagina de facebook a Instituţiei Prefectului.

Acesta a punctat şi faptul că pe viitor se preconizezază scăderea numărului claselor de a IX-a. „Am înțeles că anul acesta, sunt reduse cu opt numărul de clase de a IX-a, iar în anul care urmează, va scădea cu un număr de 20 de clase de liceu, un gol fantastic. Vă întreb ce facem? Pentru că numărul de clase va scădea la liceele mai slabe. Ce putem face este să ne reorientăm spre școlile profesionale și să le ducem spre finalitate cu inserție pe piața muncii.
Am înțeles că firma Comelf, de trei luni, are o jumătate de clasă de sudori și o jumătate de clasă de lăcătuși mecanici. Dar are nevoie de continuitate și garanție și elevii să rămână acolo. Cu alte cuvinte, să oferim contracte prin care reușim să îi fidelizăm”, a adăugat Stelian Dolha.

Comentarii

09/01/20 13:04

vizitator

Degringolada învățământului profesional și tehnic în România se datorează numeroasele schimbări prin care a trecut – de la școli profesionale de trei ani, la școli de arte și meserii, la învățământ profesional de doi, apoi de trei ani și până la învățământul dual. Toată această instabilitate institutională prin care a trecut învățământul profesional din România este greu de înțeles pentru multi elevi și părinți și întrețin starea de reticență față de această opțiune educațională.
Înainte de 1990 școlile profesionale aveau o durata de trei ani și funcționau pe lângă întreprinderi, unde elevii făceau practică și unde aceștia rămâneau, de obicei, să muncească după finalizarea studiilor. După 1990, aceste întreprinderi au început să se închidă pe rând, muncitorii au fost trimiși în șomaj, iar „școlile au suferit o puternică lovitură”, ca urmare a trecerii bruște de la o economie centralizată, cu câțiva agenți industriali mari, la o economie modernă, bazată pe servicii și pe întreprinderi mici și mijlocii. Astfel, învățământul profesional a intrat în declin, iar multe dintre liceele tehnologice s-au transformat în licee teoretice.
Cele mai multe ambiguităti s-au petrecut in timpul mandatelor de Ministru al Educatiei ale Ecaterinei Andronescu.
În anul 2003, pe timpul primului său mandat ca ministru al educației, Ecaterina Andronescu introduce Școlile de Arte și Meserii (SAM), o formă de învățământ secundar cu durata de doi ani în care se puteau înscrie absolvenții de clasa a opta. Era o etapă intermediară de pregătire într-un domeniu, dupa care absolvenții puteau urma în aceeași școală încă un an de completare pentru obținerea unei calificări. În anul 2009 Ecaterina Andronescu, aflată din nou în poziția de ministru al educației, desființează SAM-urile prin trecerea locurilor ce reveneau acestor școli la liceele tehnologice.
Abia în 2014 se creează un cadru legislativ pentru crearea învățământului profesional dual, conceput după modelul german, care se concretizează la finalul lui 2016, după mai multe sesiuni de discuții între Ministerul Educației și diferite companii. Din păcate, lucrurile se miscă greu din cauza lipsei de stabilitate si predictibilitate in sistemul educational românesc.

11/01/20 09:52

cititor

Desfiintzati dr.acului , domnule Dolha, facultatile la " pune x-ul " pe bani... si reinfiintzati asa cum a spus antecomentatorul, fostele scoli de meserii din vremea " mitraliatului "... chiar daca erau vopsite in " rosu " la care Dvs faceti o asa alergie de va pica "parul " si din ... " nas " .
S-a umplut tzara asta de tzadule si patalamale de licentza si doctorate la " pune x-ul " care n-au nici o valoare si copiii nostri nu stiu sa faca nimic dupa absolvire si de multe ori, ne bucuram ca pleaca din aceasta tzara, ca daca nu contribuie cu absolut nimic pentru salariile si pensiile lui mosa-so, tata-so si muma-sa... macar plecand din tzara si nu trebuie sa-i mai intretina statul roman si pe ei dandu-le somaj si tot felul de ajutoare sociale .
Duca-se si faca-se " lacustari " ... si vina indarat cand or vedea ca pe unde umbla se termina " culturile " si nu vor mai avea nimic de " ros "... si cand s-or gandi ca totusi aici in tzara au ce face numai sa doreasca acest lucru .
Problema este ca aducand din strainatate muncitori ... s-ar putea, cand se reintorc inapoi in tzara sa nu mai aiba unde muncii nici daca ar dori acest lucru, locul lor fiind luat de acesti straini .
Totodata, TERMINATI ODATA CU TOT FELUL DE AJUTOARE SI DE PENSII SOCIALE , tuturor celor care in viatza lor nu au muncit nimic si nu au contribuit la statul roman cu absolut nici un " ban ". Mister Base, din dorintza de a mai castiga un mandat prezidential, a creat aceasta " pacoste " pe capul societatii si le-a dat o " pensie minima " tuturor ... din banii nostri publici, fara ca acestia sa fi contribuit vreodata la banul public cu ceva , de parca STATUL ASTA AR FI UN STAT AL PUTUROSILOR, AL SMECHERILOR SI AL CELOR CARE S-AU INVATZAT SA STEA NUMAI CU MANA INTINSA LA PRIMARIILE LOCALE, DUPA TOT FELUL DE AJUTOARE OCIALE, OAMENI CAT " CAII " ZDRAVENI SI BUNI DE MUNCA ... si fermierii din tzara se plang ca nu au fortza de munca necesara ...

23/01/20 12:51

cititor

Refaceti inapoi scolile de meserii cum a fost pe vremea lui Ceausescu, ca foarte bune au fost si meseriile ajustatile dupa cerintele si solicitarile societatilor din sistemul national , calificarile sa se faca efectiv la " locul de munca " .