Prof. Augustin Rus: Unitatea națională ... o speranță pentru anul 2026

    Unitatea Națională   ...   „fu visarea mult iubită a voievozilor noștri cei viteji și înțelepți, pentru dânsa ei trăiră, luptară și muriră !”. Sunt multe exemple în istoria națională, începând cu Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, care, la răspântia dintre secolele XVI și XVII a reușit să unească pe români sub conducerea sa. Un conjudețean de-al nostru îl vede   ...   „în zale și-n fier / Și zalele-i zuruie crunte, / Gigantică poart-o cupolă pe frunte, / Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, / Și vodă-i un munte !”, dar cu toate acestea, în dimineața zilei de 9/19 august 1601   ...   „căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu pentru că nu știuse nici să împrilejise sabia lui cea iute și mâna lui cea vitează ...  Căci era ajutor creștinilor și sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre turci de tremurau de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu vrea binele neamului creștinesc nu l-au lăsat, că iată, cu meșteșugurile lui a intrat în inima celor hicleni până îl deteră morții. Și rămăseseră creștinii   ...   săraci de dânsul !”. Parțial, înfăptuirea lui Mihai Viteazul a fost continuată de Al. Ioan  Cuza care a unit Moldova cu Țara Românească în anul 1859, reușind să fie   ...   „un domn bun și drept, să facă ca legea să înlocuiască arbitrariul, să readucă spiritul de fraternitate, să-și deschidă urechea la adevăr, să fie animat de idealul de independență și unitate națională” . O nouă epocă pentru România a început în anul 1918 prin Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România sub conducerea regelui Ferdinand, care la încoronarea sa, la 15 oct. 1922 și-a aumat misiunea de a fi „Rege al tuturor românilor, promițând unitate și prosperitate”.

   Nu avem voie să ne uităm trecutul pentru că în el găsim învățăminte și îndemn la fapte bune. Multe s-au petrecut în decursul istoriei, dar constantă a rămas speranța. Și chiar dacă în societatea românească actuală, zguduită de multiple crize (a apei, a justiției, etc.), mulți nu și-au pierdut speranța, chiar dacă   ...   „noi suntem cu speranțele și alți-s cu finanțele !”

                   Prof.  Rus  Augustin