Profesorul Liviu Conea de la Școala Gimnazială "Grigore Silași” Beclean, o viață dedicată educației

În lanțul pensionării a intrat și profesorul Liviu Conea, de la   Școala Gimnazială ,,Grigore Silași” din Beclean.

Am fost colegi de școală la Beclean și faptul că și el nu va mai semna în condica de serviciu, mă determină să simt mai acut rostogolirea timpului. ,,I-a venit și lui rândul”, am filosofa simplu, stând pe malul vremii.

Când l-am cunoscut pe Liviu Conea, m-a impresionat întâi calmul lui de istoric care analizează, compară, cântărește bine faptele și apoi lansează o idee, dă un verdict. Am aflat și o pasiune comună, publicația ,,Magazin istoric”, eu fiind abonat la ea, în perioada ceaușistă.

Așa era el la clasă, cu elevii, răbdător, cu tact, gata să descopere în discipolii lui scânteile de inteligență sau păreri proprii.

Acolo în sanctuarul lui, cabinetul de istorie, era laboratorul în care elevii ieșeau din prezentul cotidian, coborau pe treptele istoriei în vremuri antice, urcând apoi spre cele moderne, încântați că magistrul știa să-i conducă prin tumultul bătăliilor și ei să fie totdeauna învingători.

Lui Liviu Conea i se potrivea de minune sintagma prietenului meu Ioan Blaga din Cociu: ,,Om destupat la cap”, deoarece după 1990 el s-a repliat, s-a acomodat repede noilor viziuni despre istorie, nu mai era robul interpretărilor ideologice ale acesteia, a explicațiilor simpliste, când totul se motiva doar pe baza vitejiei poporului nostru.

Când discutam chestiuni de istorie, care mă pasionau, profesorul Liviu Conea îmi limpezea multe aspecte controversate, dovadă a pregătirii sale serioase și a parcurgerii noilor studii de specialitate.

Colaboram în pregătirea unor manifestări dedicate unor mari sărbători naționale, a unor aniversări, el cu partea de istorie, eu cu cea literară.

Deși istoria, de o vreme nu mai era materie pentru Evaluarea Națională, Liviu Conea se zbătea pentru ora de istorie, căuta să-și contamineze elevii cu ,,microbul” ei, pregătindu-i suplimentar pentru olimpiade și concursuri.

Coleg amabil, gata să te ajute, Liviu Conea se posta departe de răutăți, de micile invidii care clocesc în colectivele profesorale.

Mă încânta cultul lui pentru veteranii din cel de al doilea Război Mondial, pe care îi căuta și îi populariza pe Facebook. Colabora cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, cu fiul meu arheologul Radu Zăgreanu.

Când dorul de școală îi va mai da târcoale, își va ,,vizita” cu privirea diplomele lui, ale elevilor săi, articolele publicate în revistele de specialitate, va trece în revista sufletului său pe elevii săi olimpici și va concluziona sec: ,,Așa e viața! ”și ca un istoric cu armata făcută își va comanda singur și va executa: ,,Salt înainte!”.

PS Ca o ultimă inițiativă, în calitate de profesor de istorie, va suna goarna, își va aduna foști elevi, din ultimul an de activitate și va vizita Satul celtic, organizat cu ocazia ,,Festivalului Celtic Transilvania” de la Băile Figa, din perioada 19-21 iulie 2024.

                                                                             Ion Radu Zăgreanu