REBOUND – prevenire bazată pe competențe de viață și de risc

De ce este relevant un program universal,

structurat și fundamentat științific în școală

De ce avem nevoie de o prevenire diferită

Prevenirea comportamentelor de risc la adolescenți nu poate fi redusă la transmiterea unor informații despre efectele negative ale alcoolului, tutunului sau altor droguri. Cercetarea în prevenire arată că informația, luată separat, schimbă greu comportamentul. Mult mai importante sunt competențele care îl ajută pe adolescent să înțeleagă o situație, să evalueze riscul, să reziste presiunii grupului, să își regleze reacțiile și să ia decizii în acord cu obiectivele sale. Standardele internaționale UNODC–WHO recomandă tocmai intervenții structurate, interactive, adaptate vârstei și conduse de facilitatori formați, cu accent pe competențe personale și sociale, influență socială și norme de grup.

Ce este REBOUND

REBOUND este un program de promovare a sănătății, a rezilienței și a competențelor de viață și de risc, destinat adolescenților și tinerilor. Programul folosește metode interactive, reflecția asupra propriilor resurse, învățarea prin experiență, scenarii video și discuții ghidate despre decizii, presiune socială, alcool și alte droguri. În centrul său nu stă întrebarea „cât de periculoasă este o substanță?”, ci întrebări cu valoare educațională mai mare: „Ce se întâmplă în această situație?”, „Ce funcție are comportamentul pentru personaj?”, „Ce alternative există?” și „Ce pot face eu într-o situație de risc?”. Din această perspectivă, prevenirea nu înseamnă doar evitarea unui comportament, ci construirea unor resurse care pot fi folosite în situații foarte diferite de viață.

Un program universal, cu bază teoretică solidă

REBOUND este gândit ca program de prevenire universală: se adresează clasei și grupului de elevi, nu doar celor considerați vulnerabili sau celor care au experimentat deja consumul. Un punct forte al programului este fundamentarea sa științifică. Activitățile nu sunt construite intuitiv, ci pornesc de la teorii validate privind dezvoltarea adolescentului, învățarea socială, autoeficacitatea, competențele de viață și factorii de risc și de protecție. În plus, programul a fost evaluat prin cercetare, iar rezultatele susțin utilitatea acestei abordări în prevenirea comportamentelor de risc. Evaluările publicate au urmărit, între altele, consumul de substanțe, cunoștințele despre acestea și percepția riscului, indicând efecte favorabile pentru anumite rezultate, inclusiv în zona debutului episoadelor de ebrietate și a cunoștințelor despre substanțe.

De ce poate conta pentru mai multe comportamente de risc

O idee esențială a prevenirii moderne este aceea că probleme aparent diferite pot avea rădăcini comune. Impulsivitatea, dificultățile de autoreglare, presiunea grupului, sentimentul redus de apartenență la școală, lipsa unui adult de încredere sau dificultatea de a lua decizii nu sunt relevante doar pentru consumul de substanțe. Aceiași factori pot fi asociați cu absenteismul și abandonul școlar, violența, comportamentele impulsive, dificultățile emoționale sau alte conduite de risc. De aceea, un program care dezvoltă competențe transferabile nu trebuie privit ca un „curs despre droguri”, ci ca o intervenție educațională care consolidează factori de protecție utili în mai multe contexte. Nu este realist să afirmăm că un singur program „rezolvă” toate problemele adolescenței; este însă riguros să spunem că lucrul asupra factorilor comuni de protecție poate contribui la reducerea mai multor vulnerabilități simultan.

Profesorul format face diferența

Calitatea unui program nu este dată doar de existența unui manual sau a unor materiale atractive. Contează modul în care acestea sunt implementate. Profesorul facilitator trebuie să poată construi un cadru sigur și neevaluativ, să conducă discuția fără moralizare și etichetare, să folosească întrebări care dezvoltă reflecția și să transforme situațiile de risc în contexte de exersare a deciziei. Tocmai de aceea, formarea cadrelor didactice nu este un element secundar, ci o condiție de calitate. Când profesorii sunt formați în aceeași logică de prevenire, școala câștigă și un limbaj comun despre factori de risc și de protecție, reziliență, norme, decizie, sprijin și apartenență.

Cum a ajuns REBOUND în Bistrița-Năsăud

Parcursul local al programului are o istorie care merită menționată. REBOUND a intrat în Bistrița-Năsăud în cadrul proiectului comunitar „ÎMPREUNĂ”, inițiat de Asociația „Grigore Moisil” Bistrița, cu sprijinul dr. Eugen Hriscu și prin transferul de expertiză realizat împreună cu FINDER Akademie. Această inițiativă a creat contextul local în care programul a putut fi cunoscut, pilotat și dezvoltat, într-o logică interdisciplinară, în care prevenirea nu aparține unei singure instituții, ci presupune cooperare între școală, sănătate, familie și comunitate.

Un rol important în continuarea acestui demers îl are și proiectul R.E.A.L., finanțat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care a creat cadrul pentru implementarea programului REBOUND și pentru consolidarea capacității locale de prevenire. Prin acest proiect, facilitatori din domenii diferite au fost formați pentru aplicarea programului, iar ulterior, prin etapa de Training of Trainers, s-au creat premisele pentru multiplicarea formării și pregătirea altor profesioniști și cadre didactice. În prezent, această construcție continuă prin implicarea Casei Corpului Didactic Bistrița-Năsăud și parteneriatul său cu FINDER, astfel încât cadre didactice formate să poată implementa REBOUND în școli, cu respectarea structurii și a principiilor programului.

În loc de concluzie

Forța REBOUND nu stă într-o promisiune de tip „soluție rapidă”, ci tocmai în refuzul soluțiilor rapide. Prevenirea devine un proces educațional coerent: repetat, interactiv, adaptat dezvoltării și susținut de profesioniști formați. În loc să așteptăm apariția unui comportament de risc pentru a reacționa sau să reducem prevenirea la informare, construim din timp competențe și factori de protecție. Iar pentru școală aceasta este poate cea mai importantă schimbare de perspectivă: nu lucrăm doar împotriva unui risc, ci pentru dezvoltarea unor adolescenți capabili să se cunoască, să gândească critic, să ceară sprijin și să ia decizii mai bune.

Repere bibliografice

Jungaberle, H., & Nagy, E. (2015). Pilot Evaluation Study of the Life Skills Program REBOUND. SAGE Open, 5(4).

Kröninger-Jungaberle, H. et al. (2015). REBOUND: A media-based life skills and risk education programme. Health Education Journal, 74(6), 705–719.

UNODC & WHO. (2018). International Standards on Drug Use Prevention. Second updated edition.

Asociația „Grigore Moisil” Bistrița – proiectul comunitar „ÎMPREUNĂ” și implementarea REBOUND în Bistrița-Năsăud.

Prof. consilier școlar Florea Bianca

Prof. consilier școlar Harap Cristina

Prof. metodist Ioana Iulia Cihărean, CCD BN