“România Film” va inaugura Caffe Cinema 3D

Marius Iuraşcu, director al Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România Film" (RADEF), susţine că în acest an, la Bistriţa, va fi inaugurat un Caffe Cinema 3D. “Acest concept este dovada clară a repoziţionării RADEF RomâniaFilm faţă de cerinţele pieţii şi trebuie să vă precizez că pe 1 martie deschidem Caffe Cinema 3D la Calăraşi, pe 8 martie la Ploieşti şi până la sfârşitul anului 2011, vom mai deschide la Bistriţa, Alba Iulia, Buzău, Botoşani, Brăila, Craiova, Tg. Jiu, Deva, Hunedoara, Tg. Mureş, Piatra Neamţ, Sibiu, Vaslui şi Constanţa”, a precizat Iuraşcu pentru jurnaliştii de la Evenimentul Zilei. Potrivit acestuia, toate aceste Caffe Cinema 3D, cu excepţia celor din Bucureşti şi Constanţa, se vor deschide în oraşele în care nu există mall cu multiplex, adică acolo unde oferta adresată cinefilului dornic de film de calitate nu ajunge prin niciun mijloc. În total, RADEF îşi propune 27 astfel de proiecte.

O sală de genul Caffe Cinema 3D se realizează în holurile sălilor de cinematograf, explică aceeaşi sursă, investiţiile fiind minore, pentru că aparatura DLP 3D Bluray este ieftină, iar costurile de operare sunt aproape insignifiante faţă de o sala clasică.

Cinematograful “Dacia” ar putea rămâne în administrarea RADEF

Date fiind aceste investiţii, rămâne întrebarea dacă cinematografele din Bistriţa vor mai fi trecute în patrimoniul Consiliului Local Bistriţa. Directorul “România Film”, Marius Iuraşcu, susţine că “Guvernul, Ministerul Culturii şi Patrimoniului National (MCPN) şi RADEF RomâniaFilm au iniţiat o ordonanţă de urgenţă care prevede ca unele dintre sălile de cinematograf care nu au fost preluate până în prezent de consiliile locale să rămână în domeniul public al statului şi altele în domeniul privat al statului prin MCPN şi în administrarea RADEF RomâniaFilm”. Astfel, menţionează Iuraşcu, statul român îşi rezervă dreptul de a avea o reţea naţională de aproape 40 de săli de cinematograf în domeniul public, care nu vor fi înstrăinate sub nici o formă, care vor fi reabilitate, modernizate, digitalizate, transformate în centre culturale, conform cerinţelor Uniunii Europene în domeniul cultural. Toate acestea vin ca urmare a faptului că, de la data apariţiei Legii 303/2008, au fost predate către consiliile locale peste 100 de cinematografe, dintre care mai funcţionează doar… 1! “Restul ori au fost lăsate în paragină, ori au fost cedate către alte instituţii, ori au fost înstrăinate, eludându-se în nenumărate rânduri prevederile legale în vigoare. De menţionat mai este şi faptul că, în 2010, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale câteva dintre articolele respectivei legi, ceea ce impune ca imperios necesară modificarea legislaţiei în domeniu”.

Petru toate sălile care rămân în domeniul public, Comisia Europeană, prin Programul Media al Uniunii Europene, alocă suma de 75.000 de euro pentru achiziţia de aparatură digitală.

Salvarea cinematografului Dacia, la mâna ministrului Kelemen Hunor

Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, susţine că nu a aflat, încă, de investiţiile pe care le preconizează „România Film”. Edilul municipiului a ţinut să precizeze că Primăria Bistriţa a apelat la instanţe pentru ca Legea 303/2008 să fie pusă în practică, în sensul de a trece cinematografele bistriţene, în special Cinematograful Dacia, în proprietatea autorităţilor locale. „Ne interesează, în special, Cinematograful Dacia, pentru că acolo se pot organiza activităţi multiculturale. Cinematograful Tineretului este revendicat, iar imobilul în care a funcţionat Cinematograful Bulevard nu mai poate fi folosit, fapt stabilit şi de Inspectoratul Teritorial în Construcţii. Dacă Cinematograful Dacia ar fi trecut în proprietatea noastră sau măcar ar fi concesionat, am realiza o serie de investiţii. De altfel, noi am precizat către RADEF că vom păstra şi latura de difuzare a filmelor, inclusiv în format 3D”, ne-a explicat Ovidiu Creţu.

Potrivit primarului, directorul Centrului Cultural Municipal, Dorel Cosma, a avut o întrevedere, la Bistriţa, cu ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, pentru a-i cere sprijinul în această speţă. Mai mult, Ovidiu Creţu susţine că va solicita liderilor locali ai UDMR să facă lobby pe această temă.