Sărbătorile iernii în Ţara Bârgaielor

Cu toate că iarna, ca anotimp, nu se mai aseamănă celor dinainte, cu geruri aprige, viscole şi zăpezi înalte, străbătute de cocii de altă dată, trase de cai înaripaţi, în sunete de clopoţei, preschimbate în timp cu vehicule mecanice prevăzute cu roţi moderne şi lanţuri obligatorii, folosite la parcurgerea într-o mai mare viteză a distanţelor, sărbătorile iernii bârgăuane se mai menţin încă în străvechiul obicei al datelor.

În toate aşezările bârgăuane, începând din vârful munţilor şi până în lungul văilor, de la Ciosa, Iliuţa Bozghii, Piatra Fântânele, Mureşeni, Tureac şi Tiha Bârgăului, Colibiţa, Pusta Bistriciorii, Bistriţa Bârgăului, Prund şi Suseni, Mijloceni, Joseni, Rusu Bârgăului şi Livezile, frumoasele sărbători ale iernii au readus în prim plan, şi în această iarnă, datinile şi vechile tradiţii româneşti, în spiritul străvechilor obiceiuri locale, păstrate timp de secole şi revigorate de către bârgăuani.
La Mureşeni, Tiha, Bistriţa Bârgăului, Prund, Suseni, Mijloceni, Joseni, Strâmba, Rusu Bârgăului şi Livezile, atât Naşterea Domnului, Anul Nou şi Boboteaza au fost sărbătorite în cea mai mare parte, în familie, dar şi între săteni, prin grupuri de colindători tradiţionali, îmbrăcaţi în costume naţionale, cu sumane sau cojoace, opinci ţărăneşti, dar şi cu bocanci sau cizme „birghăl”, cu ceteri, acordeoane şi taragoate, buhaie, pluguşoare, stea, zurgălăi, turcă şi puşcături, în grupuri de fete şi băieţi, sau oameni în etate, coruri de tineri sau bisericeşti care au colindat pe preoţi şi primari, viceprimari, consilieri locali, învăţători, profesori, precum şi alţi oameni de vază ai satelor.
Anul Nou, 2013, a fost sărbătorit mai mult în ţară, acasă sau la localuri şi cabane din staţiuni apropiate, dar mai ales în familie, foarte puţini fiind cei care au plecat în străinătate în comparaţie cu anii trecuţi, criza obligându-i la economie.
Obiceiurile şi tradiţiile seculare din Ţara Bârgaielor s-au regăsit în toiul iernii, iar colinzile tradiţionale şi cântecele vechi au răsunat în casele oamenilor, pe uliţele satelor, dar mai ales pe scenele căminelor culturale, în săli arhipline, cu artişti adevăraţi, de toate vârstele, mulţi dintre ei evoluând şi pe scenele oraşelor sau în studiourile televiziunilor bistriţene, regionale sau naţionale.
La căminele culturale din Tureac, comuna Tiha Bârgăului, Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Josenii Bârgăului şi Rusu Bârgăului s-au desfăşurat ample spectacole artistice, desfăşurate în săli arhipline, în care au fost etalate datinile şi obiceiurile de iarnă, nelipsind colindele, şezătorile şi dansul.
Tinerii din Ansamblul folcloric "Bârgăul" din Suseni au participat de marea sărbătoare a Bobotezii la ritualul de sfinţire a apei, la râul Bistriţa, oficiat de preotul Gabriel Pugna şi recuperarea Sfintei Cruci, aruncate după obiceiul ortodox în râu, după care credincioşii, în originalele costume populare bârgăuăneşti, au primit sfântul mir.

La spectacolul întitulat “De Bobotează la Rusu Bârgăului” au participat: Corul Bisericii Ortodoxe din Rusu Bârgăului, condus de preotul Ioan Platon, şi Ansamblul Folcloric “Flori Bârgăuane”, condus de Maria Moldovan Gavri, care au prezentat cântări religioase, colinde, cântece de voie bună şi satirice, cântece vechi şi dansuri, specifice folclorului bârgăuan, autentic.
Originalitatea şi autenticul pieselor prezentate s-a daorat prestaţiei deosebite ale unor mari voci ale corurilor celor două biserici, între care amintim pe Ioana Şovrea, Lelea Ioana Mateiu, de pe părău, tânărul diac Ioan Parasca, vednici interpreţi şi păstrători ai cântecului bârgăuan, alături de mici solişti precum Elena Ciotmonda, Alexandra Pop şi Robert Pop şi tinerii membrii ai ansamblului de dansuri, care au preluat ca să ducă mai departe obiceiurile şi cântecele din străbuni.
Manifestarea de Bobotează de la Rusu Bârgăului a devenit de multă vreme o tradiţie locală, care se desfăşoară prin originale spectacole artistice şi un bine ales şi potrivit moment de sărbătorire publică a multor importanţi oameni legaţi de satele comunei Joseni, care poartă numele Ioan, dar şi Ioana, care primesc felicitări, diplome şi cadouri, înmânate de harnicul şi gospodarul primar Tudorel Ciotmonda. Au primit felicitări publice, prin vocea primarului, de ziua numelui, următorii: preoţii Ioan Nechita, Ioan Platon şi Ioan Murgoi, Ioan Simionca, specialistul Centrului Judeţean pentru Cultură, implicat activ în pregătirea ansamblurilor bârgăuane, alături de cunoscuţi şi apreciaţi solişti locali.
Hora sătească, de Sărbătoarea Bobotezii, a prins forţe noi în toate sălile căminelor culturale, de la Rus, Joseni, Suseni, Prund, Tiha şi Bistriţa Bârgăului, unde tineri şi bătrâni s-au avântat în iureşul jocului, dar şi în discotecile luate cu asalt, în dorinţa specifică a tinerilor de a se dezlănţui, odată cu mult aşteptata vacanţă de iarnă.
Cu toate schimbările petrecute, prin noile probleme apărute în mediul nostru de viaţă şi obstacolelor neprevăzute, în evoluţia noastră spre modernizare, se poate spune că datinile, tradiţiile şi obiceiurile străvechi, mai ales cele legate de anotimpul iernii, sunt păstrate, în toate aşezările bârgăuane, având speranţa că ele vor dăinui în viitor.