Teodor Tanco – nonagenar

Unul dintre cei mai respectaţi oameni de cultură din timpurile noastre este şi rămâne scriitorul Teodor Tanco, care a atins cu bine şi optimism nouă decenii de viaţă şi se află încă în plină forţă de creaţie. Este prezent, de multe decenii, la toate manifestările culturale ce se desfăşoară în lăcaşurile de cultură ale judeţului Bistriţa-Năsăud, la acţiunile şi manifestările anuale ale Astrei năsăudene, la Zilele oraşului Năsăud, fiind deseori el însuşi organizatorul unor manifestări deosebite, mai ales la Năsăud, la Monor sau la Biblioteca Academiei, filiala Năsăud.
Semnează zeci de cărțí și sute de articole și studii în diverse publicaţii. Se consacră cercetărilor cultural-istorice ale ţinuturilor de baştină, semnează cărţi cu portrete de personalităţi şi micromonografii cultural-literare, din care se constituie serialul în 7 volume – „Virtus Romana Rediviva”, pentru care a primit premiul Academiei Române “George Bariţiu” (1993) şi despre care academicianul Ştefan Pascu spunea în prefaţa vol. I că ”este scrisă cu competenţa omului de cultură şi cu căldura omului de inimă”. Cu aceste 7 volume l-am cunoscut majoritatea dintre noi, pentru că aici a publicat date culese din Arhivele Statului, din presa vremii, din alte surse de informaţie, date despre figurile reprezentative ale Ţinutului năsăudean, despre instituţiile reprezentative ale acestuia, despre viaţa şi opera vechilor grăniceri şi ai urmaşilor acestora, mulţi dintre ei fiind membri ai Asociaţiunii Astra sau ai Academiei Române, despre presa năsăudeană a timpului, despre societăţile culturale care au ridicat şi menţinut spiritul năsăudean la rang de cultură naţională, una dintre aceste societăţii fiind ASTRA (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), cu precăderea scriind despre Astra năsăudeană. Nu întâmplător, la manifestările Astrei era aşteptat cu multă dragoste, fiindu-i îmbrăţişate atât aprecierile cât şi îndemnurile pentru bunul mers al acestei asociaţii de voluntari pe tărâm cultural-educativ. Distinsul documentarist descrie frumusețea adunărilor Astrei din 1870 și 1893, adunări găzduite de năsăudeni..; descrie reuşita expoziţiilor de produse agricole şi industriale ale românilor, rod al iscusinţei şi inteligenţei lor, descriindu-le pe cele de la Sibiu (1905) şi Ilva Mare (1909), cu ocazia adunărilor anuale. Privitor la beneficiile sau reuşitele Astrei la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, scriitorul şi finul observator evidenţiază rolul acesteia în sprijinul românismului: “Rămăsese Astra cea mai însemnată pentru desfăşurarea unei activităţi culturale în folosul maselor de români în condiţiile în care administraţia noului comitat Bistriţa-Năsăud (...) ducea lupta pentru maghiarizarea şcolilor, a presei, a vieţii spirituale în genere.” ( V.R.R, IV, Bistriţa, 1981, p. 61).
După 1989 astriștii năsăudeni îi admiră dezvelirea Troiţei de la Salva (1993), donată de scriitor şi dedicată jertfei grănicerilor năsăudeni, îi admiră inaugurarea Muzeului literar şi memorial de la Monor, i-au fost alături la sesiunile de comunicări și lansările de carte organizate de Domnia sa fie la Monor, fie la Biblioteca Academiei, filiala Năsăud, fie în Aula Colegiului Naţional “George Coşbuc”, unde era aşteptat şi primit cu multă căldură de directorii şcolii Adriana Lupoaie, Pleș Gheorghe sau Dorel Coc, de membrii Astrei din şcoală şi din oraş, respectiv de elevii şi celelalte cadre didactice din liceu. Era admirat la simpozioanele Astrei, organizate cu ocazia Zilelor oraşului Năsăud, la Muzeul Grăniceresc sau cele organizate cu prilejul adunărilor anuale ale Despărţământului, desfăşurate în localităţile care au găzduit aceste adunări: Năsăud, Feldru, Ilva Mare, Salva, Zagra, Rebrişoara, Leşu, Monor, Coşbuc, Sângeorz-Băi, Maieru...
Scriitorul Teodor Tanco scrie constant proză şi teatru. Se ocupă de scris şi de Editura „Virtus Romana Rediviva”, înfiinţată în 1990, în care îşi tipăreşte cărţile. În 1993 obţine premiul Uniunii Scriitorilor din Chişinău; premiul Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Alba (pentru Contribuţii rebreniene), al Salonului Naţional al Cărţii din Cluj-Napoca, şi, în 1995, Premiul „George Bariţiu” al Academiei Române pentru lucrarea Virtus Romana Rediviva (vol. I-VII). Colaborează la Steaua şi Tribuna (Cluj), Scrisul bănăţean (Timişoara), România literară, Luceafărul, Contemporanul şi Viaţa Românească (Bucureşti), Vatra (Târgu-Mureş), Minerva (Bistriţa), Tribuna ideilor (Năsăud), Răsunetul şi Mesagerul de BN... Sutele de articole și cele peste 40 de cărţi, îl recomandă cu prisosință de a fi primit în Academia Română.
Prin participările sale la mai toate acţiunile Astrei năsăudene de după 1989 rămâne atât admiratorul, cât şi criticul şi îndrumătorul sau mentorul acesteia, atât pentru vremurile prezente cât şi pentru cele viitoare. Ne-a dăruit un Muzeu Literar la Monor (din care nu lipsesc membrii familiei învăţătorului Ignaţiu Seni) şi un Monument al Grănicerului monorean – semne ale recunoştinţei şi respectului pentru vrednicii săi înaintaşi, rămânând pentru noi cei de azi şi de mâine un model demn de urmat. Dumnezeu l-a binecuvântat cu 90 de ani, mulți și frumoși iar Domnia Sa i-a valorificat punându-se în slujba conjudețenilor săi, lăsându-le o operă de referință și un model de viață și implicare... Să ne trăiți MULȚI ANI cu SĂNĂTATE, BUCURII și NOI ÎMPLINIRI...

Prof. Ioan Seni – preşedinte
al Despărţământului Astra Năsăud