„Zilele comunei Teaca” -Retrospectivă și perspectivă

După 20 de ani, am revenit în comuna mea natală Teaca (Județul Bistrița-Năsăud), ca invitat la festivalul „Zilele comunei Teaca”.De când nu am mai văzut-o, comuna Teaca s-a transformat și în întregul ei, și pe detalii: străzi noi, case noi sau renovate, chiar și biserici noi. Totulpare pregătit – așa cum s-a și sugerat de către domnul Vasile Puica, Vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud –ca Teaca să redevină oraș, așa cum a și fost cândva.
Prima parte a festivalului (Sâmbătă, 28 Iulie) a fost una aniversativă: documentară și poetică, urmată deo slujbă specială, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la sfințirea ultimei picturi din biserica Ortodoxă. A doua parte (Sâmbătă seara și Duminică, 29 Iulie) a fost una de spectacole de muzică ușoară și folclorică,la care a participat șiansamblul local „Cununa Grâului”, înființat și condus de Florentin Archiudean și Cornelia Ardelean-Archiudean. Prima parte s-a desfășurat la „Casa de cultură”, din centrul comunei. Clădirea este renovată complet, încât abia am recunoscut-o. Copil fiind, aici am văzut pentru prima dată un film,iar a doua zi, cu câțiva prieteni, ne-amdus în spatele ecranului, rămânând descumpăniți că nu am descoperit nimic acolo. Tot în sala mare a „Casei de cultură” se organizau și balurile . Noi, tinerii, dansam, iar vârstnicii (mai ales mamele) stăteau pe scaune, de jur-împrejur, admirând și comentând. În perioada 1960-1970, în comună eram mai mulți studenți, care eram și buni prieteni. Împreună , coordonați de Profesoara Ileana Dumitrescu, am dat mai multe spectacole de teatru, pe scena destinată oricărui spectacol de cântec, dans și voie bună. Dintre piesele de teatru jucate, îmi amintesc mai ales de „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, în care personajul masculin principal era Emil Rus, cu care am rămas colegi și la „Facultatea de filologie” din Cluj-Napoca, și care a participat la recentul festival, inclusiv verbal (cum îi șade bine unui filolog)
Revenind la prezent, secvența documentară a primei părți a fost consacrată aniversării a 700 de ani de la atestarea documentară a comunei Teaca.După ascultarea imnului, Domnul Primar al comunei Teaca, Damian-Iustian Muntean, a deschis evenimentul aniversativ cu un Raport sintetic privind acest interval istoric de 7 secole. Au intervenit și alți comentatori, prezenți la eveniment. Am intervenit și eu, ca autor al unui studiu, „Comuna Teaca”, publicat în cartea „Transilvania, în cuvinte”. Acest volum de sinteză, consacrat unui secol de la înființarea României, ca stat unitar, a fost coordonat de doamna Irina Petraș, și a apărut la editura „Școala Ardeleană”, condusă de fostul meu student, George Vasile Dâncu. Un moment de surpriză a fost acela când prietenul meu din copilărie, Zaig Eckehard (Hardi), fost și el Primar al comunei Teaca, a prezentat o hartă veche și rară, privind atestarea comunei. Jurnalistul și etnologul Menuț Maximinian, redactor-șef al ziarului „Răsunetul” din Bistrița, și un mai vechi prieten al manifestărilor aniversative și culturale din județ, a salutat ideea Primăriei de a aniversa și personalități în viață, ale comunei, nu numai pe cei plecați definitiv dintre noi, și rămași doar în amintirea noastră.
Secvența cea poetică a fost consacrată prezentării cărții mele „Trădarea Rimelor”. Au fost prezenți 3 comentatori, invitați din Bistrița. Scriitorul și omul de cultură Alexandru Uiuiu -fost student și doctorand al meu-a făcut o prezentare sintetică -aproape biografică- a întregii activități, de la plecarea mea din Teaca, până la întoarcerea „acasă”. Doamna Dr.Daniela Fulga, Profesoară la colegiul bistrițean „Liviu Rebreanu”, a recurs la o analiză structurală a întregului volum, pe nivelurile interferate și pe cercurile concentrice ale acestuia. Domnul Olimpiu Nușfelean, director al revistei „Mișcarea Literară”, a recurs la o încadrare culturală și europeană a volumului, invocând câțiva autori care augăsit punți de legătură între Filosofie și Poezie.
Prima parte, cea de Sâmbătă, s-a încheiat cu o masă pe cinste, oferită de Primărie. Bucatele oferite, țuica și vinul, mi-au amintit de vremurile de altădată, când familia mea era tecană, tata Victor fiind agricultor, dar și viticultor. Încununarea ne-a oferit-o marea noastră cântăreață, Cornelia Ardelean, cu un cântec despre Ardeal, dar și cu o priceasnă religioasă, aducătoare de lacrimi. Din păcate, nu am putut participa și la partea a doua a festivalului, fiind obligat să mă întorc la Cluj-Napoca, sub presiunea unor urgențe. Promit că în anii care vor veni, mă voi „răzbuna” cu vârf și îndesat, precizând că după părerea poetului ardelean Ion Alexandru, verbul „a răzbuna” înseamnă „ a limpezi” De aceea și George Coșbuc rostește versul „Norii s-au mai răzbunat spre apus /Dar stau grămadă peste sat” Să sperăm că nu și peste viitorul oraș Teaca!
În final, aduc mulțumirile mele sincere și adânci Domnului Primar Damian-Iustian Muntean și Domnului Viceprimar Vasile Petruș, pentru modul în care s-au implicat în întreaga organizare a festivalului „Zilele comunei Teaca”. Organizarea a fost una fără cusur, sau „ca la carte”, cum se spune. Îi mulțumesc, apoi, lui Florentin Archiudean (unul dintre „verii mei dulci”, după mamă), cu care am păstrat legătura pe parcursulpregătirilor pentrufestival. Le mulțumesc celor 3 invitați de la Bistrița, pentru comentariile lor calificate, „la subiect”, cum se spune. Un alt „văr dulce”-după tată-Teofil Bugnar (Luțu), și-a adus și el contribuția la bunul mers al „trebii”, ca gazdă și călăuză prin Teaca cea de azi. Precizez aici că în elaborarea articolului-studiu „Comuna Teaca”, din volumul „Transilvania, în cuvinte”, m-am bazat pe diverse informații, dar multe dintre ele le-am verificat -direct sau telefonic-, recurgând la cei trei prieteni din copilărie, menționați deja: Zaig Eckehard (Hardi), Emil Rus și Teofil Bugnar (Luțu) În sfârșit, dar nu în ultimul rând, le mulțumesc din suflet tecanilor, care au participat în număr mare la acest eveniment, dovedind receptivitate intelectuală și sensibilitate afectivă.
Mulțumiri speciale trebuie să aduc editurii „Școala Ardeleană”, respectiv lui George Vasile Dâncu , nu numai pentru editarea volumului „Trădarea Rimelor”, ci și pentru numărul de exemplare care au fost destinate acestui eveniment. O parte dintre exemplare au ajuns la Școlile sau Bibliotecile din satele comunei Teaca, adică Ocnița (în care m-am născut), Viile Tecii, Archiud, Pintic și Budurleni.
PS.În Teaca și în satele învecinate, am peste 30 de „veri și verișoare dulci”. Am hotărât ca în anul care vine (2019) să organizăm un festival nou, al cărui titlu să fie „Clanul verilor și verișoarelor din Teaca”. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

(Material publicat inițial pe Blogurile Adevărul)