Ziua mondială împotriva meningitei

Pe 24 aprilie a fost Ziua mondiala impotriva meningitei, dar fiind zi de mare sarbatoare, revenim acum cu citeva informatii pe aceasta tema.

Meningita afectează aproximativ 10.000 de oameni în întreaga lume. În România, meningita bacteriană are o rată de mortalitate de peste 50%, cei mai afectaţi fiind copii cu vârste de până la 5 ani, cu o incidenţă de 15 cazuri la 100.000 de locuitori într-un an.

. "Este mai usor si mai ieftin să previi decât să tratezi, mai ales când vorbim de o boală precum meningita care poate avea consecinţe extrem de grave. În lume, dar şi în România, meningita bacteriană reprezintă o boală extrem de gravă prin rata mare de mortalitate (peste 50%) şi prin sechelele neurologice severe care se constituie. Cele mai semnificative sechele care apar sunt: surditate, retard mental şi/sau motor, convulsii, etc. Populaţia cea mai expusă la această infecţie gravă este reprezentată de copiii antepreşcolari (0-3 ani) la care apărarea antiinfecţioasă este insuficient maturată".

Meningita este o inflamaţie a meningelui de etiologie variată (bacteriană, virală, fungică, etc.). Meningita bacteriană se instalează brusc şi este însoţită de un tablou clinic caracterizat prin: febră mare (40-41°C), alterarea stării generale, pacientul nu suportă lumina (fotofobie), cefalee difuză, progresantă şi chinuitoare, somnolenţă, vărsături. Progresiv, starea generală se agravează, pacientul devine comatos şi apar crizele de convulsii. La sugari, tabloul clinic se instalează rapid, fiind oarecum diferit faţă de alte vârste: modificări ale stării generale cu perioade de somnolenţă alternând cu agitaţie extremă (plâns inconsolabil), vărsături, febră sau hipotermie, refuz alimentar, convulsii. În faţa unei infecţii severe, care are o rată semnificativă de mortalitate şi morbiditate, se impune intensificarea măsurilor de prevenţie. Cea mai eficientă modalitate de a preveni meningita bacteriană este imunizarea prin vaccinare, cu atât mai mult cu cât copiii, în primii 5 ani de viaţă, nu dispun de o apărare antiinfecţioasă solidă.

În întreaga lume, deşi au fost făcuţi paşi importanţi în direcţia educării spre un comportament preventiv, sunt ţări care nu au încă acces la vaccinuri care ar putea salva vieţi şi ar putea preveni efectele secundare puternice ale bolii. Meningita virală este mai puţin gravă. De cele mai multe ori, pacienţii se recuperează complet. În schimb, meningita cauzată de bacterii poate determina infecţii severe, cu complicaţii majore sau chiar deces. Bacteriile care cauzează meningita sunt: Neisseria meningitidis - meningococul; Streptococcus pneumoniae - pneumococul; Haemophilus influenzae, tipul b (Hib); Eschericia coli (E. Coli), prezentă la nou-născuţi; Streptococcus agalactiae B, (Group B Strep or GBS), prezent la nou-născuţi; Listeria monocytogenes, prezent la nou-născuţi sau la persoanele cu imunitate scăzută; Mycobacteria tuberculosis (Tuberculosis or TB), mai ales în ţările în care tuberculoza este frecventă. Cele mai periculoase bacterii sunt: meningococul, pneumococul şi Haemophilus influenzae. Neisseria meningitidis (meningococul) este o bacterie care se transmite pe cale aerogenă (picături de salivă) şi care se cantonează la nivelul mucoasei nazofaringiene.

De aici, în anumite circumstanţe, se propagă mai departe infectând plămânii, pleura, urechea internă sau meningele. Streptococul pneumoniae (pneumicocul) este o bacterie localizată în tractul respirator superior (nazo-faringe). Este unul din principalii agenţi patogeni infecţioşi la vârsta copilăriei, transmisibil de la om la om. Haemophilus Influenzae tip b (Hib) este o bacterie care se găseşte şi la oamenii sănătoşi, la nivelul nasului şi al gâtului. Doar în condiţii speciale bacteria Hib devine patogenă (sistem imun imatur sau afectat) şi provoacă infecţii foarte grave, cum este meningita. Un procent de 2-5% din populaţie reprezintă purtători sănătoşi de HIb.

Vaccinul are rolul de a imuniza organismul înainte de expunerea la aceste bacterii. Meningococemia severă este una dintre cele mai fulminante infecţii cunoscute în practica medicală. Pericolul este cu atât mai mare cu cât, conform avertismentelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, există o rezistenţă din ce în ce mai mare a bacteriei la tratamentele clasice cu antibiotice.

Gheorghe Puica DSP BN comp. de promovare a sanatatii