Abandonul şcolar, în creştere

*deşi elevii romi din judeţul nostru au rezervate 168 de locuri în licee şi şcoli de arte şi meserii, filiala judeţeană a Partidei Romilor Pro Europa a eliberat doar 91 de recomandări pentru aceste locuri *în 17 iunie, în prima etapă a admiterii în licee, o Comisie Judeţeană de Admitere din cadrul Inspectoratului Judeţean Şcolar va face o analiză a dosarelor, şi elevii romi vor fi repartizaţi în funcţie de mediile obţinute.

Partida Romilor Pro Europa şi Centrul Judeţean pentru Romi Bistriţa-Năsăud au finalizat campania de informare educaţională în şcoli şi licee - ,,Eu îţi dau recomandarea”.

Programul are ca scop integrarea în mediul educaţional, începând din toamnă, a cât mai multor copii şi tineri de etnie romă.

Pentru a se putea înscrie la şcoală, un elev rom trebuie mai întâi să îşi recunoască etnia şi apoi să primească o recomandare scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice a romilor, prin care se atestă apartenenţa la etnia romă.

Chiar dacă Inspectoratul Şcolar Judeţean a scos la concurs, pentru anul şcolar 2010-2011, 168 de locuri în licee şi şcoli de arte şi meserii, rezervate elevilor romi, Partida Romilor Pro Europa, filiala Bistriţa-Năsăud a eliberat doar 91 de recomandări pentru înscrierea pe aceste locuri.

,,În două luni de zile am încercat să ajungem în toate şcolile din judeţ, pentru a împărţi aceste recomandări, încercând să convingem elevii romi şi familiile acestora de importanţa continuării studiilor. Prin această campanie, am încercat să evităm deplasarea romilor la sediul partidului pentru a obţine recomandarea scrisă, şi am ajuns noi la ei”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Emil Neia Lăcătuş, liderul judeţean al filialei Partida Romilor Pro Europa B-N.

El a mai spus că au fost şi cazuri în care unii elevi au ales să nu candideze pe locurile rezervate etniei rome, dar cei mai mulţi dintre ei nu manifestă interes în a-şi continua studiile gimnaziale.

Emil Neia Lăcătuş pune această lipsă de interes pe seama situaţiei materiale precare a elevilor de etnie romă, care preferă să înveţe o meserie, în detrimentul liceului.

Cei mai mulţi elevi romi interesaţi să fie înscrişi la testele naţionale, pe locurile rezervate, sunt din Bistriţa (cartierele Sigmir, Viişoara), Năsăud, Beclean, dar şi din mediul rural, din comune, precum Teaca, Lechinţa, Rodna, Nimigea, Zagra, Reteag, Nimigea, Şieu-Măgheruş, Galaţii Bistriţei.

Conform ordinului ministrului Educaţiei, pot fi repartizaţi la licee, pe locurile distincte pentru romi, doar candidaţii romi care au promovat testele naţionale sau examenul de capacitate, respectiv şi probele de aptitudini in cazul liceelor vocaţionale. Repartizarea pe locurile distincte pentru romi se face in ordinea descrescătoare a mediilor de admitere sau de absolvire şi în baza opţiunilor exprimate de candidaţi.

Candidaţii din etnia romilor care concurează pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru aceştia să prezinte Comisiei Judeţene de Admitere, pe lângă actele precizate în metodologie, şi o recomandare scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice a romilor, legal constituită, prin care se atestă apartenenţa lor la etnia romilor şi nu faptul că fac parte din respectiva organizaţie.

Media 5,00 la testele naţionale sau la examenul de capacitate este o condiţie pentru obţinerea unui loc într-un liceu. Locurile neocupate în prima etapă de admitere în licee şi în învăţământul profesional vor fi scoase la concurs în a doua etapă din toamnă. Locurile rămase libere în toamnă pot fi ocupate prin transferul elevilor.

În acelaşi context, preşedintele filialei judeţene Partida Romilor Pro Europa, Emil Neia Lăcătuş, a semnat 10 recomandări pentru elevii romi de clasa a XII-a care doresc să urmeze o facultate, şi 12 recomandări pentru romii interesaţi să concureze pentru cele 35 de locuri puse la dispoziţie de Academia de Poliţie.

Pentru înscrierea în clasa I au fost împărţite 171 de recomandări, şi potrivit lui Emil Neia Lăcătuş, nu au fost cazuri în care părinţii nu au vrut să-şi înscrie copiii la şcoală, în ciuda dificultăţilor materiale cu care se confruntă, cele mai multe familii rome trăind din ajutoare sociale.

Liderul judeţean al romilor a mai spus că această campanie a fost binevenită, în condiţiile în care abandonul şcolar, în special la copiii de etnie romă, a crescut.