Albanezi printre noi

Fiind vorba de minoritatea albaneză din arealul românesc, alături de prepoziția „printre” sunt potrivite și „alături” sau „cu”.

Am avut revelația aceasta acum câteva zile, când am găsit în cutia poștală revista „Drita Lumina”, a cărei redacție este la Craiova, dintre ai cărei membri rețin numele Renata Melonschi (redactor-șef) și Corina Petria (secretar de redacție).

Cum tot în acest răstimp am văzut același număr pe biroul redacției Editurii „Școala Ardeleană” Cluj-Napoca și la Biblioteca județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, cum nici în aceste spații de cultură nu se știa de această publicație, inevitabil, s-a iscat același gând: Albanezii noștri, adică cei de cetățenie română, vor să îi cunoaștem și în această ipostază - vor să se știe ce/cum scriu în limba română; ceea ce consider că e o năzuință admirabilă.

Cum în 8 ani, de la primul număr, până în aprilie 2024, revista a ajuns la nr. 85, e evident că  avem a face cu o publicație ritmică, și nu circumstanțială.  În aceeași măsură trebuie remarcat faptul că Liga Albanezilor din România conduce Editura Asdreni, unde, recent, a văzut lumina tiparului nr. 21 al revistei cultural-științifice trimestriale „Albanica”. Deopotrivă, se reține participarea editurii la  târgul de carte „Librex” de la Iași.

Editorialul este semnat de deputatul Bogdan-Alin Stoica, redactat pe coloane paralele - „Gânduri de Paști”; în albaneză „Mendime per Pashket”. Chiar dacă nu am siglele necesare, transcriu alineatul final:

„Urimet tona me te mira u dergojme edhe besimtareve myslimane me rastim e Fiter Bajramit, qe festohet ne fund te Ramazanit !” Adică:

  „De asemenea, credincioșilor musulmani le transmitem urările noastre de bine cu ocazia sărbătorii Eid-ul Fitr (în albaneză: Fiter Bajrami), celebrată la finalul Ramadanului !”

După ce e rezumat (în ambele limbi) sumarul revistei „Albanica”, se dau informații despre evenimente și opinii referitoare la ele: Faimoasa închisoare albaneză se dorește a deveni muzeu. Centru Național de Carte și Lectură a organizat în capitala Albaniei o activitate comemorativă pentru cei căzuți în Ucraina.

Dr. Liviu Lungu, scriitor, gazetar ( de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) publică un text evocator despre Hile Mosi,  personalitate politică albaneză și important poet. Același Liviu Lungu (prin tată - român, prin mamă - albanez) rămâne în atenția revistei, acum, în postură de romancier, redactorul Marius Chelaru opinând pe seama cărții „Idolul de carne”.

Prozatorul albanez Dashnor Kokonozi, e găzduit , pe două pagini jumate  (format A4) cu textul „Ziua necinstei mele” (traducere din albaneză de Dr. Luan Topciu). E firesc apoi să găsești spațiu generos acordat picturii, muzicii, mediului monahal și obiectivelor turistice, legate de istoria albanezilor - Capul Rodon (cunoscut și sub denumirea de „Capul Skanderbeg”), Capul Doloșman și Cetatea Argamum.

Iar cele două elegante coperte ale revistei reproduc imaginea Bazarului din Korca (Albania) și a Oradiei „în straie de sărbătoare”.

O asemenea revistă merită să o ai pe lista abonamentelor.