Andrei Moldovan şi (în) revista Vatra

A apărut, recent, nr. 8-9/2010 al revistei Vatra (redactor şef Virgil Podoabă), din Târgu-Mureş. Tematica acestui număr, propusă şi realizată de Alexandru Vlad, este Arta traducerii, pe marginea căreia opinează, printre mulţi alţii: Ioan Pop-Curşeu, Laszlo Alexandru, Irina Petraş, Radu Ţuculescu, Dinu Flămând, Kocsis Francisko, Virgil Stanciu, Leo Butnaru, Sean Cotter, Andrei Zanca, Alexandru Vlad, Cseke Gabor, Flavia Teoc, Péter Nádas, Luminiţa Urs, Antonio Morillo Castellanos, Emilian Galaicu Păun, Nicolae Mareş, Ioan Radin, Adrian Grănescu, Andrei Fischof, Adrian Ţion.

Din cele 32 de pagini rezervate rubricii Biblioteca Babel, 6 pagini revin doar unui singur poem: Calul moare păsările îşi iau zborul de Kassák Lajos, „cel mai comentat autor dintre poeţii maghiari moderni”, după cum afirmă, în prezentarea sa, traducătorul acestui poem, Kocsis Francisko. Potrivit opiniei sale, „Calul moare păsările îşi iau zborul e poemul marii aventuri, de care o singură dată ai parte în viaţă, care îţi modelează pentru totdeauna existenţa. Ea poate avea loc în geografia plană ori în cea lăuntrică, trebuie să ducă la unicul act existenţial major: cunoaşterea de sine, după care să poţi afirma «eu sunt…», după care să arunci la coş toate schiţele anterioare”. Poemul, în care versurile lungi alternează cu cele scurte, a apărut în revista 2x2 în 1922. Poeţi din Italia, Germania, Polonia şi din ţări latino-americane, care s-au afirmat, de-a lungul întregului secol XX, completează această, substanţială, rubrică.

Cu cărţile pe masă (o altă rubrică, desigur!), alături de Ion Buzaşi, Aurel Maru, Dumitru-Mircea Buda, Adrian Mureşan, Blaga Mihoc şi Constanntin Blănaru, se prezintă şi conjudeţeanul nostru Andrei Moldovan, învrednicit, de vreo doi ani, cu rubrică permanentă de critică literară, mă grăbesc să adaug. Textul domniei sale, intitulat Sentimentul ca un virus rătăcind în decor, face o minuţioasă şi pertinentă analiză a volumului lui Mircea Cărtărescu, Dublu album, Editura Humanitas, 2009. Din care cităm:

„Dublu album este o antologie capabilă să-l scoată pe autorul ei din fotografia de grup cu care a intrat în literatură şi să-i restituie trăsăturile unei individualităţi poetice, lăsând grupării (optzeciste, n.n.) doar amintirea ceştilor de cafea sau, în fine, a sticlelor de vodkă, dacă o fi fost cazul.

Poetul rezervă prim-planul iubirii care e percepută ca ax al lumii, atâta vreme cât fiinţa omenească este cea mai importantă creatură a universului. Două lucruri nu trec neobservate: absenţa sacrului şi mişcarea sentimentelor. De la poeţii tragici ai Greciei de altădată, stând în pragul unei lumi noi, moderne, raportarea fiinţei la sacru a fost de natură să o definească şi să o facă se rezoneze. Azi, în cea mai mare parte, lucrurile nu sunt în mod esenţial schimbate, chiar dacă trebuie să admitem că ţinuta spirituală a grecilor era mai încărcată de demnitate în faţa unor zei capabili să fie geloşi din pricina unor calităţi ale muritorilor, faţă de umilinţa complicată a poetului creştin de mai târziu şi de azi. Oricum, Mircea Cărtărescu este unul dintre acei poeţi (nu singurul!) care renunţă la o asemenea raportare. Ne-ar place să credem că o face şi pentru că antica modalitate, izvoditoare a tragicului, a ajuns cu timpul să devină şi reţetă poetică, să se familiarizeze şi cu banalitatea. Gama atât de diversificată a ipostazelor iubirii nu descinde din vreo raportare la sacru, ci se naşte din modul în care poetul percepe universul comun din preajma lui, dar şi din înţelegerea sinelui.”

La rubrica Lecturi, Iulian Boldea scrie despre cărţile de critică literară ale lui Alex Ştefănescu. Rodica Grigore semnează o cronică literară a volumului Jurnalul pierdut al lui Don Juan. Despre adevărata artă a pasiunii şi primejdioasa aventură a iubirii de Douglas Carlton Abrams. Traducere de Sanda Aronescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.

În acest număr, mai semnează: Cristina Mocanu, Dan Dănilă, Anca Mizumschi, Mihai Ardelean,Marius Conkan (un alt conjudeţean!), Ioan Buduca, Daniela Magiaru, Simona-Grazia Dima, Ion Pecie, Ciprian Valcan şi alţii.

Un număr care demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că Vatra este, în mod constant!, una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură din ţară.