Anotimpurile din suflet

După ce a publicat 18 albume de fotografii cuprinzând imagini despre locuri şi localităţi bistriţene, nouă dintre ele fiind dedicate exclusiv oraşului Bistriţa, fotografa artistă prof. Margareta Moldovan se întoarce cu dragoste către oameni: „De la suflet la suflet” (Ed. Nova Didactica Bistriţa). Aşa este intitulat noul album, al cărei temă este însăşi autoarea, mult iubitoare a naturii.
Un obicei respectat peste tot în albumele anterioare este acela de a îmbogăţi imaginile redate cu citate culese din operele scriitorilor.
Albumul „De la suflet la suflet” cuprinde la început imaginea devenirii autoarei, realizată printr-un set de şapte fotografii – portret, începând cu vârsta de 1 an şi până la „profesoară la Bistriţa”. La mijloc vedem fotografia părinţilor, ca un izvor de haruri de la care purcede.
În pagina alăturată vedem pe autoare îmbrăţişând o femeie vârstnică, fotografie însoţită de un citat din N. Iorga: „Dăruieşte semenilor tăi măcar zâmbetul de toate zilele” Şi inima ta se va încălzi de dânsul de la o vreme…”.
Apoi… „numărând primăverile vieţii (G. Ţărnea), se încadrează mereu într-o mare de flori, de grădină (magnolii), de livadă sau de câmp… Un peisaj realizat la Schullerwald (2011) ne aduce citatul „Mulţumescu-ţi primăvară,/ Codru-am fost şi codru-i iar (nespecificând autorul)
Maci, puzderie, în lanuri sau pe margini de drum, tivesc şoselele drumeţiilor de vară… la o fereastră deschisă o vază cu maci e „Cântec la fereastră” (T. Arghezi).
Drumeţiile autoarei în vară se concretizează în apusuri (E taina dulce a înserării – V. Zamfirescu)… apoi „poţi învia şi poţi muri/ de atâta dragoste de flori” (V. Zamfirescu) îi însoţeşte zâmbetul „pe centură, pe dealul Budacului, pe dealurile Jelnei”…
Nu lipsesc nici mănăstirile Suceviţa, Râmetea, cimitirul de la Săpânţa, cu o inscripţie ciudată.
Toamnele, care înroşesc pădurile şi învineţesc pajiştile de brânduşe îi însoţesc pretutindeni peregrinările.
Străluceşte printre toate „Pe Bistriţa. Băncuţa pescarilor” (2012), în „Taina apelor ce cântă” (I. Brad), ca o încoronare a frumuseţii peisajelor.
Vedem şi câteva ierni, cu pomii plini de chiciură sau cu podoabe de Crăciun în cameră.
Câteva peisaje din zone fierbinţi din Roma – se încheie cu „Crepuscul” (Bistriţa), puternic colorat în roşu.
Apoi, „Chemând amintirea clipelor supreme”… avem imagini ale întâlnirii elevilor din diferite şcoli, ca un suprem dor pentru oameni, „de la suflet la suflet”…
Fotografiile executate în puternică tentă de roşu stârnesc emoţiile privitorilor, trimise „de la om la om”…
În centrul albumului se găseşte autoarea, care ne dăruieşte tot ce iubeşte mai mult, amintirea zilelor petrecute în natură!