„- Bine-ai venit la noi, domnule!”

Luând marţi dimineaţa ziarul de faţă, nu mică mi-a fost surpriza să văd că în paginile cotidianului nostru reapare rubrica ”La noi” şi numele scriitorului, publicistului şi profesorului Cornel Cotuţiu. Se reia astfel, salutar, o rubrică de analiză cotidiană pe care cititorii o apreciau pentru nervul, aciditatea, acribia ce o probau. Oamenii se despart atunci când vicisitudinile vieţii sau vectori mai puternici impun, anumite situaţii aflându-se deasupra noastră, dar bine este când lucrurile se pot reface. Ne refacem sănătatea, unele situaţii, speranţele. Până respirăm, până „suntem”, totul este posibil.

Mersesem într-una din zilele mai anilor trecuţi la dl. redactor-sef Adrian Mănarcă, la vreo patru luni după „divorţul” publicistic în cauză, încercând o mediere în sensul că fără CC pierde ziarul din „nervul” existenţei sale. Şi altele, de suflet, pe care nu voiesc a le enumera. Explicându-mi situaţia „politică”, foarte afabil, şi apreciind superlativ rugămintea, şi-a exprimat convingerea unei schimbări viitoare de situaţie în planurile ce au generat-o, schimbare ce pare a fi sosit şi pentru care mulţumim la scenă deschisă dlui. redactor-şef Vasile Tămaş.

Multă lume incrimina”veninul din pix” al domnului sciitor CC, dar fiecare gazetar are stilul său şi o anumită congruenţă a percepţiei şi a receptării trebuie să se facă, într-un spirit reciproc concesiv. Suntem într-o democraţie cu toţii şi nu doar o anumită parte.

Într-o splendidă povestire a lui Costache Negruzi, „Sobieski şi românii”, plăieşii din Cetatea Neamţului văd că vine dinspre oastea polonă ce-i asedia, un sol. Bătrînul (cel mai în vârstă plăieş, conducător după datină), iese pe metereze şi-i spune:

„ - Bine-ai venit la noi, domnule! Ce pofteşti de la noi?

-Măria-Sa, regele Poloniei, duce de Lituania…” zice acela…

Iar acum, pe meterezele cotidianului „Răsunetul”, urcându-ne alături de domnul redactor şef al „cetăţii”, dl.Vasile Tămaş, conglăsuiiesc afectuos fostului coleg de liceu şi de publicaţie prima parte, ospitalieră, a vorbirii vechiului plăieş: „BINE-AI VENIT LA NOI, DOMNULE!”