Bistrița inaugurează oficial Programul „Oraș Creativ UNESCO” în domeniul Arhitecturii!

Mie, 08/26/2026 - 09:16

Comunicat de presă

Vineri, 28 august 2026, de la ora 18:00, la Turnul Dogarilor, va avea loc evenimentul de inaugurare a Programului Bistrița – Oraș Creativ UNESCO.

Vor deschide evenimentul pe scena Turnului Dogarilor: Gabriel Lazany, primarul municipiului Bistriţa, Andrea Hartig, preot paroh al Bisericii Evanghelice CA. Bistriţa, Simion Pop - coordonatorul programului UNESCO, Ștefan Bâlici - Președinte OAR România, Sorin Radu - Rector Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Caroline Fernolend - președintele Fundația Mihai Eminescu Trust, Arh. Claudiu Salanţă – Preşedinte OAR Transilvania.

Dintre invitaţii la eveniment şi membrii ai Consiliului Consultativ prezenţi alături de comunitatea locală:

Arh. Ștefan Bâlici - Președinte Ordinul Arhitecților din România

Arh. Claudiu Salanţă – Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Transilvania

Sorin Radu - istoric, Rector Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

Caroline Fernolend - director executiv și președinte Fundația Mihai Eminescu Trust

Valer Simion Cosma – cercetător şi manager cultural, director Biblioteca Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu

Arh. Adriana Măgeruşan - lector universitar Universitatea Tehnică Cluj – Napoca

Elena Căutiș - cercetător în managementul patrimoniului

Arh. Eugen Vaida - președinte Asociația Monumentum Sibiu

28-30 August. Vizitare 18:00 - 23:00

Expoziţie New Media Art la Turnul Dogarilor

21:00 Video Mapping "Aer Liber"

Realizator: Noiseloop Studio

Desemnarea Bistriței, în noiembrie 2025, ca membru al rețelei reprezintă o importantă recunoaștere internațională a patrimoniului și identității sale arhitecturale, dar și o oportunitate de a transforma arhitectura, cultura și creativitatea în resurse pentru dezvoltarea orașului.

Momentul are o semnificație aparte și prin faptul că 2025 a fost primul an în care Arhitectura a fost introdusă ca domeniu distinct în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, Bistrița numărându-se astfel printre orașele care deschid acest nou capitol la nivel internațional.

Evenimentul din 28 august marchează și redeschiderea pentru public a Turnului Dogarilor, parte a Cetății Medievale a Bistriței, după amplul proces de restaurare și reabilitare realizat în cadrul programului „România Atractivă – Ruta Cetăților”, proiect finanțat prin PNRR.

Îi invităm pe toți bistrițenii să ne fie alături la începutul unui nou capitol în povestea orașului nostru. Bistrița își păstrează istoria, își valorifică identitatea și își construiește viitorul în familia Orașelor Creative UNESCO.

Comentarii

29/08/26 16:56

Toni

Orasul Bistrița nu dispune de un patrimoniu arhitectural medieval prea bogat, după cum consemnase marele istoric Nicolae Iorga in cartea sa intitulată „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906 ” despre trecutul istoric al Bistritei: "Bistriţa nu este nici pe departe o Sighişoară , căci n-a păstrat din zidurile ei decât ce se mai vede în marginea râului printre copacii bătrâni ai unei frumoase plimbări şi din trecut nu-ţi vorbeşte nici un alt martur decât biserica de pe care tocmai se rădea , În călătoria mea din urmă , spoiala neagră a veacurilor , care aminteşte mai mult decât pătează".
De aceea, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară. De aceea, chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.