Bistriţa mea

1990 decembrie, prima mea ieşire în Occident. În piaţa din centrul oraşului Stuttgart rămân uimit când văd,,Piaţa de Crăciun".Primul gând ,,când va arăta aşa şi centrul Bistriţei de Crăciun?’’

1992 mai, vizitez Belgia.La ora amiezei sute de copii pe biciclete se întorc acasă de la şcoală.Mă gândesc,,când vor putea merge şi copii mei cu bicicleta în siguranţă la şcoală?’’

1994 vizitez Parisul şi observ armonizarea evoluţiei cartierelor(Montreuil) cu oraşul mamă,precum şi extraordinara organizare a transportului în comun.Pe când şi la noi?

1995 cumpăr un autoturism din Germania.Surpriză: birocraţia este la nivelul celei din România,dar toate formalităţile (inclusiv echivalentul RAR-ului) se fac în acelaşi loc.Mă întreb când vom reuşi şi noi acelaşi lucru?

2000 iulie, vizită la Tubingen,oraş universitar străbătut de un râu limpede, cu malurile înverzite, înflorite şi mai ales curate.Mă gândesc,când va fi şi râul ce străbate oraşul meu natal la fel de ,,normal’’?

Acestea sunt câteva din lucrurile bune,pe care le-am observat în peregrinările mele prin Europa şi pe care tare mi-ar place să le vad şi în Bistriţa.

Pe lângă ele ar mai fi lipsa prafului omniprezent la noi,liniştea dată de lipsa traficului intens prin zona centrală a localitaţilor,parcurile amenajate perfect şi illuminate astfel încât să nu te temi să te plimbi noaptea, sistematizarea circulaţiei rutiere dusă la perfecţiune,optimizarea traficului public de călători.

Unele din aspectele prezentate de mine au fost prinse în planurile Primariei de-a lungul acestor ani,fiind realizate mai bine sau mai rau.Problemele sunt multe şi bineinţeles nu pot fi rezolvate în timp scurt.

Daca voi ajunge consilier local al municipiului Bistriţa voi milita pentru transpunerea în fapte a cât mai multe din ideile bune pentru oraş.

O problemă relativ minoră dar căreia eu i-aş acorda atenţie sporită este cea a ocupării locurilor de parcare insuficiente la număr,dar care nu sunt respectate de un număr foarte mare de conducători auto,care blochează fie trotuarul ,fie o bandă de circulaţie ,fie ocupă două locuri. Cred că în acest sens este necesară utilizarea serviciului de ridicări auto pentru a disciplina conducătorii neglijenţi şi nu pentru a ridica autoturisme care nu au achitată taxa de parcare (care pot fi amendate).

Prioritare pentru mine ar fi implementarea unui sistem de supraveghere video a intrărilor/ieşirilor din oraş(ar duce la identificarea rapidă a direcţiei de deplasare a autovehiculelor furate),securizarea cartierelor componente ale oraşului prin înfiinţarea de posturi locale de poliţie,realizarea biroului unic pentru înmatriculări(care ar face ca toate documentele şi taxele necesare să se realizeze în acelaşi loc),rezolvarea problemei câinilor comunitari prin adoptarea legislaţiei aplicate de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Marius Armean

 Domeniile mele

Muncă şi protecţie socială:

a) Înfiinţarea unui centru de formare şi evaluare a tinerilor meseriaşi (maiştri şi ucenici) – Casa meseriilor – în vederea inserţiei acestora pe piaţa muncii corelat cu cererea agenţilor economici locali.

b) Implicarea mai puternică a ONG-urilor autorizate în activitaţi de prestaţii şi protecţie socială, inclusiv prin externalizarea unor astfel de activităţi ce sunt în prezent, apanajul exclusiv al administraţiei locale.

Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului:

a)Angajarea în cadrul Poliţiei Locale de agenţi de pază şi ordine domiciliaţi în localităţile componente a Bistriţei, respective, Sărata, Sigmir, Ghinda.

b)Extinderea sistemului de supraveghere video din centru şi la intrările/ieşirile din municipiu spre Cluj, Vatra Dornei, Năsăud.
c)Înfiinţarea unui Birou unic de înmatriculari cu toate serviciile aferente comasate.

d)Generalizarea sistemelor video de supraveghere în toate şcolile din municipiu.

e)Impunerea principiului “Trotuarele nu sunt parcări” pentru asigurarea pentru pietoni a posibilităţii de deplasare în siguranţă.