Bistriţa: Parohia Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul se pregăteşte de sărbătoare

În plină vară, de hramul Bisericii Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sute de credincioşi din Bistriţa şi de mai departe şi adună să-l cinstească, cu smerenie şi evlavie, pe proorocul, ce a fost om asemenea nouă, trăind în trup, fiind mult încercat dar păstrând credinţa cea adevărată. A fost un om al lui Dumnezeu şi, ca atare, i-a dat puteri deosebite, Dumnezeu îmbrăcându-l în veşmântul sfinţeniei.
Biserica de peste Podul Budacului este un dar al lui Dumnezeu oferit credincioşilor prin grija, munca şi osteneala vrednicului păstor Constantin Mileşan. În zi de sărbătoare ori în celelalte zile ale săptămânii, lăcaşul de rugăciune este deschis celor care doresc să se adape din apa cea vie a ortodoxiei. Prin cuvânt, prin povaţă, prin oficierea Sfintelor Taine, slujitorul altarului îl mărturiseşte pe Dumnezeu şi-l dăruieşte oamenilor. Modest şi cumsecade, cu multă omenie în suflet, părintele Constantin s-a făcut pildă prin cuvânt şi faptă. Credincioşii îl ascultă şi-l urmează, altfel n-ar fi putut înfăptui atâtea lucruri plăcute lui Dumnezeu. Nu este la prima tinereţe, are o vechime în preoţie de 36 de ani, dar tinereţea lui este vizibilă prin osârdia cu care se află şi conduce turma cea cuvântătoare. I se potrivesc de minune cuvintele Apostolului Petru: „Păstoriţi turma lui Dumnezeu dată în paza voastră, nu cu silnicie, ci cu voie bună, nu pentru câştig urât ci din dragoste. Nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste biserici, ci pildă făcându-vă turmei” (1 Petru 5 1-3). Şi-a început slujirea ca preot la 8 martie 1980, în Parohia Buduş, cu Filia Budacu de Jos. Aici a ridicat, împreună cu enoriaşii, două biserici, iar sfinţirea oficiată de Arhiepiscopul Iustinian a fost o adevărată sărbătoare. Din anul 1996 până în anul 2001, slujeşte în Parohia Blăjenii de Sus, cu Filia Sigmir. Aici l-a avut ca „oaspete” pe vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, care a participat la o impresionantă liturghie arhierească, a sfinţit casa parohială şi bustul Mitropolitului Bălan, originar de aici, precum şi o sfântă cruce ridicată pe vatra casei părinţilor înaltului ierarh. Din decembrie 2001, este transferat la Bistriţa, la nou înfiinţata Parohie cu hramul Sfântul Ilie Prooroc. Doi ani şi jumătate slujeşte într-o casă pusă la dispoziţie de familia lui Dan Sângeorzan, urmând ca în 2003 Arhiepiscopul Irineu să sfinţească locul viitoarei biserici de peste Podul Budacului. Au urmat ani intenşi de muncă, astfel încât în 2014 biserica să fie pregătită pentru slujirea credincioşilor. Mai poate fi menţionată ridicarea casei parohiale şi a unui altar de vară. Putem spune că cea mai mare realizare a preotului Constantin este biserica ridicată în cartierul bistriţean peste Podul Budacului. Ora et labora. S-a rugat şi a muncit. Câţi se pot „lăuda” cu atâtea împliniri, cu şapte liturghii arhiereşti? Părintele nu se laudă, el munceşte şi se roagă. Ridicarea bisericii a însemnat şi înseamnă foarte mult în viaţa parohiei şi a păstorului ei. S-a descoperit un izvor de har dumnezeiesc. Despre greutăţi, despre munci şi zile, preotul vorbeşte la trecut. Ajutat de mulţi sponsori şi binevoitori, de enoriaşii parohiei, astfel încât, an de an, s-a adăugat câte ceva bisericii, iar acum Sfântul Locaş este împodobit şi înfrumuseţat ca o mireasă pregătită pentru mirele Iisus Hristos.
În anul următor, respectiv 2017, se preconizează ca întreaga muncă întru zidirea bisericii să fie încoronată prin oficierea de către ierarhul locului, a sfinţirii bisericii. Părintele Mileşan are şi o altă satisfacţie. Fiul acestuia, Vasile Cătălin, a fost sfinţit ca şi preot şi slujeşte împreună în biserica Sfântul Ilie.
Mulţumirea părintelui Mileşan este răsplătită de enoriaşii care cercetează Sfântul Locaş. El, preotul este pentru credincioşi un rugător către Dumnezeu, este un adevărat părinte ce-şi revarsă harul mântuitor cu care a fost învestit prin hirotonire şi darul cu care l-a înzestrat Dumnezeu.