Bugetul de stat pe anul 2025. Ce sume ar urma să primească Bistrița-Năsăud!

Cele două proiecte de lege - bugetul de stat pentru anul 2025 și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 - au fost aprobate sâmbătă de Guvern și au fost transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute și adoptate în procedură de urgență.

Pentru Bistrița-Năsăud, sunt prevăzute sume pentru învățământ, asistență socială, drumuri județene, echilibrarea bugetelor locale etc. De asemenea, prin ministerele de resort, sunt prevăzute sume pentru proiecte de investiții prin CNI – Pavilion de 500 locuri la Penitenciarul Bistrița, Programul „Anghel Saligny”, pentru sănătate i alte domenii de activitate etc.
 

Anexa 4

 S U M E defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, pe anul 2025 şi estimări pe anii 2026-2028 - 68.738 mii lei     - din care:

1. Finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului - 31.328 mii lei
2. Finanțarea măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap - 17.777 mii lei
3. Finanțarea ”Programului pentru școli al României” - 8.381 mii lei
4. Finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special - 4.153 mii lei
5. Finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională din învățământul special - 6.606 mii lei
6. Finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice – 493 mii lei

Anexa 5

S U M E defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi Municipiului Bucureşti, pe anul 2025 şi estimări pe anii 2026-2028 -  290.746 mii lei –din care:

1. Finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru cheltuielile prevăzute la art.139 alin.(2) lit.b) și c) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare  - 43.792 mii lei
2. Finanțarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav c. au indemnizaţiile lunare 232.006 mii lei
3. Finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice - 659 mii lei
4. Finanțarea cheltuielilor de funcționare ale unităților de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice  - 309 mii lei
5. Finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar - 1.276 mii lei
6. Finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă  - 8.752 mii lei
7. Finanțarea transportului elevilor  - 3.952 mii lei

Anexa 6

Drumuri Județene: 20.405 mii lei

Anexa 7

SUME defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2025 și estimări pe anii 2026-2028

BISTRIŢA - NĂSĂUD 48.886 mii lei din care  județ - 16.118 mii lei

Comune și orașe: 32.768 mii lei

Anexa 8

S U M E defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea învăţământului particular și cel confesional, acreditate, pe anul 2025 şi estimări pe anii 2026-2028

18.763 mii lei – salarii, bunuri și servicii, drepturile copiilor cu CES, burse,

****

Al treilea pilon important a bugetului pe anul 2025 este crearea acelui fond de solidaritate naţională pentru unităţile administrativ-teritoriale. O nouă filozofie în ceea ce priveşte ajutarea celor care nu-şi pot acoperi cheltuieli de funcţionare din veniturile proprii. Se discută deja de ceva timp şi reforma administrativ-teritorială. Prin această măsură, practic, începem să pregătim o astfel de decizie. Trebuie să vedem exact care sunt unităţile administrativ-teritoriale care an de an sunt pe creştere de venit în urma creşterii economice, de exemplu, pentru că vin din sumele din impozitul pe venit şi dacă avem creştere economică, companii noi, parcuri industriale noi în anumite zone, acolo impozitul pe venit rămânând pe plan local asigură o finanţare sigură pentru unitatea administrativ-teritorială. Avem, de asemenea, celelalte comune, sate, oraşe, chiar şi judeţe unde ţara trebuie să vină şi să sprijine, pentru că dezechilibrele trebuie eliminate. Nu putem să dezvoltăm doar Bucureştiul şi să lăsăm restul ţării să se descurce. Nu putem dezvolta doar câte un pol de creştere: Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa, de exemplu şi să nu ne intereseze restul ţării. Acest Fond Naţional de Solidaritate creează baza unei dezvoltări echitabile, echilibrate şi implementarea principiului: pe nimeni nu lăsăm în urmă. Nu avem aceleaşi avantaje geografice, economice, infrastructurale pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi trebuie să găsim soluţii şi pentru echilibrări, a declarat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, după adoptarea bugetului.

Bugetul pentru anul în curs a fost elaborat având în vedere următorii parametrii macro-economici:

-    Creșterea economică prognozată este de 2,5%, în concordanță cu “Planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031)” și va fi susținută, în principal, de investiții pe partea cererii și de servicii și construcții pe partea ofertei.
-    Produsul Intern Brut este estimat la 1.912,6 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 5,8%.
-    Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 6,1% și include majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2025.
-    Numărul mediu de salariați continuă trendul ascendent și se va majora în anul 2025 cu 1,2% față de anul precedent, depășind cu peste 300.000 persoane nivelul din 2019.
-    Inflația, respectiv creșterea indicelui prețurilor de consum, va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă un nivel de 3,8% la sfârșitul anului și o rată medie anuală de 4,4%.
-    Deficitul bugetar va avea un trend descrescător, respectiv încadrarea în ținta de 7% din PIB.
Obiectivele generale ale construcției bugetare sunt:
-    Asigurarea stabilității macroeconomice, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă
-    Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României
-    Asigurarea unui ritm anual de investiții publice susținut
-    Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil
-    Măsuri pentru consolidarea finanțelor publice, prin finanțarea unor reforme în domeniul muncii și salarizării, al pensiilor, măsuri active pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, disciplina operatorilor economici, dirijarea țintită a alocărilor bugetare către priorități bine definite, îmbunătățirea programării bugetare.
Dinamica cheltuielilor bugetului general consolidat:
-    Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 802,2 mld. lei, respectiv 41,9% din PIB, pentru anul 2025, față de 727,3 mld lei, respectiv 41,2% din PIB, în anul 2024, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale din produsul intern brut, creșterea fiind determinată de cheltuielile necesare pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile.
-    Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 mld lei, respectiv 8,9% din PIB pentru anul 2025, față de 164,6 mld. lei, respectiv 9,3% din PIB pentru anul 2024, cu o diminuare ca pondere în PIB de 0,4 puncte procentuale. În cazul cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială s-a avut în vedere, pentru anul 2025, menținerea salariilor de bază și a pensiilor din sistemul public la nivelul celor din luna noiembrie 2024.
-    Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt în sumă de 94,7 mld. lei, respectiv 5,0% din PIB pentru anul 2025, față de 93,7 mld. lei, respectiv 5,3% din PIB în anul 2024, cu o diminuare de 0,3 puncte procentuale în PIB.
-    Cheltuielile cu asistența socială sunt în sumă de 242,3 mld lei, în anul 2025, față de 223,9 mld lei, în anul 2024, menținându-se ca procent în PIB la 12,7%, din care cheltuielile aferente pensiilor fiind de 182,7 mld lei, respectiv 9,6% din PIB.
-    Cheltuielile cu investițiile sunt la un nivel record - sunt în sumă de 150,5 mld lei, respectiv 7,9% din PIB de față de 118,8 mld. lei, respectiv 6,7% din PIB în anul 2024, cu o creștere de 1,2 puncte procentuale în PIB
Finanțarea unităților administrativ-teritoriale:
De la bugetul de stat se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea următoarelor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale:
-    10.684,2 milioane lei pentru finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
-    3.252,8 milioane lei pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire și recuperare, unităților de îngrijire la domiciliu, indemnizațiilor îngrijitorilor informali;
-    2.438,0 milioane lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat;
-    1.951,6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
-    1.139,4 milioane lei pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă", potrivit prevederilor art.LI alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024;
-    937,3 milioane lei pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat, repartizate pe județe potrivit propunerilor Ministerului Educației, pentru finanțarea cheltuielilor cu salarii, bunuri și servicii, burse și drepturi copii cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular;
-    850,0 milioane lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale;
-    572,3 milioane lei pentru finanțarea gratuității acordate elevilor la transportul public local și metropolitan;
-    551,8 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special și de masă;
-    487,7 milioane lei cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie–iunie a anului şcolar 2024 - 2025;
-    156,0 milioane lei pentru cheltuielile cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a  unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională;
-    69,6 milioane lei pentru finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate;
Subvenții de la bugetul de stat în sumă de 27.028, milioane lei, din care, în principal, pentru:
-    11.000,0 milioane lei pentru finanțarea Programului național de investiții Anghel Saligny și Programului National de Dezvoltare Locală;
-    8.179,8 milioane lei pentru implementarea investițiilor specifice locale prin PNRR;
-    3.310,5 milioane lei - susținerea derulării proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile post-aderare implementate la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
-    820,0 milioane lei pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic;
-    700,0 milioane lei pentru retehnologizarea centralelor termice;
-    640,0 milioane lei pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;
-    510,3 milioane lei pentru subvenții de la bugetul de stat pentru spitalele de subordonare locală;
-    401,0 milioane lei pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap.