În casa Şotropa, o lecţie de receptare a cărţii

Avem o mare şi neştirbită admiraţie pentru poşta năsăudeană, diriginte Valer Petrehuş, care iniţiază şi organizează acţiuni culturale, mai mult decât instituţiile de profil, acţiuni ce ridică personalitatea urbei şi a poştaşilor, care nu sunt doar cărăuşi de colete, ziare şi scrisori ci şi oameni de cultură cu judecată clară asupra faptelor.
Având sediul în Casa academicianului Şotropa, dirigintele poştei, un om de aleasă cultură, atrage cărturari din zonă şi din ţară în acest punct academic de armonizare a virtuţilor literare şi istorice, din Ţara Năsăudului şi nu numai.
Şi în acest an, de Ziua Poştei din data de 9 octombrie, s-a cinstit – CARTEA, ce ne îmbogăţeşte sufleteşte şi ne duce într-o lume mai aparte ca într-un psalm biblic, oscilând între veghe şi vis, într-o eră nouă a informaticii, după cum spune directorul Companiei Judeţene a Poştei, domnul Cornel Cifor dar, totuşi, administraţiile poştale îşi menţin calitatea de parte integrantă a lumii ce se află într-o continuă creştere digitală. Deocamdată, serviciile poştale nu le poate prelua nimeni, aşa cum cartea nu poate fi înlocuită, deoarece este zidită în firida inimii şi menită să o cinstim ca pe o mireasă şi se scrie atunci când editorul are ceva de spus.
Aria culturală a manifestării din Casa Şotropa este extinsă de scriitorul Radu Băeş, moderatorul manifestării, care prin eseuri şi epigrame entuziasmează sufletele plecând de la ideea că numai oamenii culţi se pot entuziasma prin cultură.
Poştaşii au readus în casă pe vechiul proprietar – Virgil Şotropa, cu sprijinul sculptorului Ion Nistor, ce a realizat bustul în basarelief a academicianului care a fost dezvelit printr-o slujbă religioasă oficiată de preotul paroh.
Primăria năsăudeană a fost reprezentată de viceprimarul Nicolae Găitan, ce se dovedeşte o prezenţă activă în viaţa culturală a urbei, ca o premisă favorabilă a constituirii identităţii teritoriale năsăudene.
Este invitată pe podium scriitoarea şi pictoriţa Virginia Brănescu, care prin lucrările sale artistice ne oferă hrana zilnică, cu un spirit enciclopedic de excepţie, aducând de atâtea ori în Casa Şotropa o lumină revelatoare, de o intensitate morală neobişnuită.
S-a prezentat albumul „Dincolo de cuvânt”, o carte exemplară pe fondul reprezentării artistice, ce ne încântă ochiul cu jocurile luminii scăpate din Eden spre eternitate, prin magia culorilor şi armonia cântului, ca exerciţiu descoperitor al frumuseţii, aşa cum foarte bine spune Victor Ştir, ce trece albumul printr-o grilă proprie, cu jocurile fanteziei creative. Prezentatoarea cărţii-album, Lucreţia Mititean, spune că albumul doamnei Virginia ne proiectează într-o lumină nouă şi sugestivă, exprimată prin cuvinte, linii, culori, forme sau sunete ce urmează calea umanismului.
„Trăirile de zi cu zi” este cartea scriitorului vărărean Dumitru Popiţan, prezentată de autorul acestor rânduri, ce aduce noi achiziţii de expresii şi fraze exemplare, folosindu-se de toate instrumentele umorului. Poţi fi deştept şi fără să ai umor. Dar e mai bine să-l ai, aşa cum recunoaşte Pierre Daninos, „Umorul e la şaselea simţ al omului pe care acesta îl regretă foarte mult dacă nu-l are. Ne-a rămas o perlă filozofică a lui Caragiale – se poate glumi?”
Dar şi nu (spune umoristul Mihai Burduşa). Se poate, când ai a face cu oameni sănătoşi. Nu se poate cu oameni bolnavi.
Se poate cu oameni veseli şi bine dispuşi. Nu se poate cu oameni posaci şi mâhniţi.
În casa Şotropa se şi glumeşte pentru că nimic nu uneşte pe oameni mai mult ca râsul, spune Lev Tolstoi, iar Tudor Muşatescu spunea: „Nu ştiu nimic mai serios decât gluma. Pesimistului nu-i plac glumele de frică să nu râdă. Au adus completări cu curajul unor mărturisiri sincere cărturarii şi astriştii năsăudeni: Grigore Marţian, Floarea Pleş, Romulus Berceni, Gavril Avram, Dumitru Popiţan, Mihai Valea, Dorel Cârcu şi Nechita Bumbu, care şi-a prezentat expoziţia de pictură ce emană blândeţe îmbietoare, aşa cum spune doamna Brănescu în cartea „Duminicile pictorului verde”.