Cea mai frumoasă zi a toamnei

Pe dealuri,
toamna și-a prezentat scrisorile de acreditare,
a închiriat fiecărui copac din pădure
câte un pictor.
În curtea școlii,
cei patru tei
și-au aprins lumânările în jarul curcubeului,
au pregătit culcuș în urechile lor
pentru glasurile năvalnice ale copiilor.
În pragul clasei,
Doamna învățătoare
a presărat petale
pe calea celor care îi vor cotropi
suspinul estival.
De emoție, tocul ușii
a înverzit ca un pom în primăvară.
În drum spre școală,
din palmele părinților și ale bunicilor
curge roua primelor întâlniri
ale celor mai mici școlari.
În ghiozdane
cântă încă greierii verii.
Doar profesorul pensionar,
retras la țară printre ierburi,
simte că în spate îi cresc aripi
și încearcă zvâcniri de zbor.
Peste albumul său autumnal
cad două frunze
și el începe a șterge eminescian
colbul de pe vechile amintiri
care au prins de mână
o lacrimă despărțită în silabe
de soarele dulce de septembrie.
Mâine începe din nou școala
și e cea mai frumoasă zi a toamnei!

Ion Radu Zăgreanu