Consiliul Judeţean a repartizat 600.000 lei pentru unităţile de cult din Bistriţa-Năsăud

Mie, 05/29/2013 - 20:43

Consilierii judeţeni, reuniţi miercuri în şedinţă ordinară, au aprobat cu o majoritate covărşitoare alocarea de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. Suma de 485.000 lei a fost repartizată pe culte religioase, prin unităţile lor centrale, ţinându-se cont de date statistice şi de ponderea fiecărui cult religios în populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud.

Astfel, pentru bisericele ortodoxe s-a distribuit suma de 400.000 lei, bisericile reformate au primit 20.000 lei, penticostalii – 35.000 lei, baptiştii – 5.000 lei, romano-catolicii – 5000 lei, greco-catolicii de Cluj-Gherla – 12.500 lei, în timp ce greco-catolicii de Alba - 7.500 lei.

În plus, 115.000 lei au fost alocaţi direct unor unităţi de cult. De o susţinere de câte 25.000 lei beneficiază mănăstirile din Nuşeni, Salva şi Dobric, iar câte 10.000 lei au fost direcţionaţi spre Parohia Ortodoxă Subcetate din Bistriţa şi Parohia Ortodoxă „Sf. Gheorghe” din Bistriţa.

Nu în ultimul rând, pentru că în 24 august se împlinesc 450 de ani de la sfinţirea Bisericii Evanghelice din Bistriţa, pentru acest simbol al Bistriţei a fost alocată suma de 200.000 lei.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a precizat că sumele disponibile pentru unităţile de cult sunt insuficiente, mai ales că mai multe proiecte sociale ale diferitelor culte au fost promovate în judeţul nostru.

***
În dezbaterea proiectului de hotărâre, au apărut şi trei propuneri ale democrat-liberalilor. Monica Săsărman a intervenit pentru alocarea unor sume cuprinse între 5 şi 10 mii lei pentru bisericile ortodoxe din Domneşti, Gledin şi Aluniş. Emil Neia Lăcătuş a solicitat sprijin financiar pentru o unitate de cult baptistă, cu 120 enoriaşi, din Sărata.

Florin Urâte a propus ca din aceste fonduri să se găsească bani şi pentru renovarea/restaurarea Sinagogii Bistriţa, care, deşi nu mai este un lăcaş de cult, a devenit un reper cultural al Bistriţei.

Toate propunerile au „picat” testul votului, cu menţiunea că Sinagoga Bistriţa nu poate beneficia de fonduri pe actele normative care au stat la baza acestei hotărâri. În opinia preşedintelui Moldovan, Fundaţia Societatea de Concerte ar putea depune un proiect pentru finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean, chiar dacă sumele sunt limitate.

Comentarii

30/05/13 10:10

Vizitator

Alocari discriminatorii. Biserica evanghelica este intr-adevar un simbol si trebuie tratat ca atare. Dar oare biserica de la Coroana, cel mai vechi monument de arhitectura din Bistrita nu merita acelasi tratament? In plus, biserica de la Coroana reprezinta si un simbol al romanilor din oras. Reamintim ca in 1893 ansamblul manastirii minorite nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărat de Biserica Greco-catolică cu suma de 35000 de florini, dat fiind faptul ca romanii nu aveau voie sa-si construiasca biserica in oras (intra morus). Cladirile manastiresti, situate spre sud de corul bisericii, au fost demolate în 1909, cu ocazia acestor intervenţii fiind construit si gardul din fata bisericii ca o delimitare a incintei manastiresti. Orga construită în 1760 în atelierul meşterului sibian Johannes Hahn fusese înlăturată probabil tot la începutul veacului trecut. Porticul vestic a fost refacut in stilul gotic actual în perioada interbelică. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul bistriţean a fost preluat de către ortodocşi. În perioada următoare altarul baroc din cor fusese înlocuit cu actualul iconostas. Prin urmare, daca biserica evanghelica este un simbol al sasilor, biserica de la Coroana este un simbol al ramanilor, ambele venind din istorie.