Coridorul Verde prinde viață în centrul istoric al Bistriței! Care sunt zonele incluse

Pentru coretitudine, trebuie spus că încă din 2022 fosta administraţie a iniţiat două proiecte privind reabilitarea centrului istoric al municipiului Bistriţa cu bani europeni.
Primul este proiectul de investiție care se încadrează în obiectivul strategic – OP5: O Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale, Prioritatea 7 - O regiune mai atractivă, OS e (i) – acțiunea d - Regenerare urbană și securitatea spațiilor publice – municipii reședință de județ, care valorifică resursele locale și promovează o calitate ridicată a locuirii și a spațiilor publice ca suport pentru o viață urbană activă. Zona pilot de acțiune este frontul nordic al Pieței Centrale, de la pasajul II până la pasajul Spiru Haret, respectiv imobilele nr. 7-24, care include Complexul Sugălete.
Desi proiectul a fost preluat de de ADR Nord-Vest, având acceptul Comisiei Europene pentru finanţare, actualul primar Gabriel Lazany a precizat că renunță la proiectul de reabilitare a Complexului Sugălete, și redistribuie acele sume spre alte proiecte, fără să pună nimic în loc.
Al doilea este proiectul referitor la un coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al Bistriței . Obiectivul general al proiectului este promovarea mobilității urbane multi-modale la nivelul municipiului Bistrița, iar obiectivul specific al proiectului este crearea unui coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric, prin reamenajarea și extinderea spațiilor și traseelor pietonale, extinderea infrastructurii pentru biciclete, promovarea deplasărilor blânde și asigurarea priorității în deplasare pentru pietoni și bicicliști în raport cu conducătorii auto.
Zona de acțiune este delimitată de: B-dul Republicii, Piața Petru Rareș, str. Bistricioarei, str. C.R. Vivu, str. Vasile Conta, str. Parcului, str. Ioan Rațiu, str. Alexandru Odobescu și str. Gării, pe o suprafata de aproximativ 150.000 mp.
Acest proiect întâmpină dificultăti legate de lătimea prea îngustă a străzilor, iar în centrul istoric al orasului circulatia auto nu poate fi eliminată total nici chiar de pe străzile numai cu functie de locuit din zonele rezidențiale. In acest caz, singura solutie rămâne amnajarea străzilor de tip „shared-space” (spațiul comun), ceea ce presupune eliminarea unor caracteristici rutiere precum borduri , marcaje , semne de circulație și chiar semafoare. De aceea, străzile de tip „shared-space” crează un sentiment mai mare de nesigurantă, fiind neclar cine are prioritate, șoferii sunt obligati să își reducă viteza, reducând astfel dominația vehiculelor, odată cu scăderw ratei accidentelor rutiere și îmbunătățind siguranța pentru alți utilizatori ai drumului. Oricum, pentru cei care vor să se apropie de centrul istoric este nevoie și de un inel central de circulatie auto. In cazul orasului Bistrita inelul central, poate fi realizat pe străzile deja existente. Mai corect este vorba despre închiderea inelului central de circulatie pentru centru istoric sau oraşul vechi alcătuit din străzile: Dr.Ioan Ratiu- Odobescu- Gării- Bul.Republicii-Bistricioarei-Roman C.Vivu-Vasile Conta-Codrisor- Podul Budacului. Pentru asta ar fi necesară prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica-furnizare si Aquabis, si apoi construirea unui pod peste râul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice, pentru legătura cu strada Codrisor. Acest pod care ar putea fi numit „Podul Morii”, amintind de Piata Morii din apropiere dar si de existenta unei mori de apă pe fostul „canal al morii”, ar crea si posibilitarea trecerii circulatiei auto din zona parcului pe malul stâng al râului Bistrita pe strada Codrisor până la Podul Budacului. Pe acest inel central se află cele mai multe institutii de interes local sau judetean, precum Palatul de Justitie, Biblioteca Judeteană, Liceul de Muzică, Directia de Statistică, Palatul Postei, Arhivele Statului, Inspectoratul de Politie, Colegiul National „Andrei Muresanu”, Colegiul National „Liviu Rebreanu”, Prefectura, Sala Polivalentă, Stadionul „Jean Pădureanu”, Strandul „Codrisor”, etc. Bulevardele și străzile mai largi care converg spre inelul central vor putea rămâne cu două sensuri de circulatie, în timp ce pe străzile mai înguste se va introduce sens unic. Parctic se vor grupa câte doi străzi, una cu sens unic într-o direcție, iar cealaltă cu sens unic în direcția opusă.