Cum va fi amenajată Piața Centrală, în zona Bisericii Evanghelice! Pe unde se va mai circula cu mașina
Gabriel Lazany, primarul municipiului Bistrița, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă, câteva repere ale proiectului „Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița”, finanțat din fonduri europene și care se află acum în faza finală de elaborare a proiectului tehnic.
Astfel, în zona Bisericii Evanghelice, zona de contur a fostei fortificații va fi redusă destul de mult, urmând să fie amenajată roci în nuanțe mai calde, dar de aceeași duritate cu granitul, precum porfirul. Zona verde va fi extinsă și vor rezulta 2.834 mp de spații verzi și suprafețe permeabile. Potrivit primarul Gabriel Lazany, rămân toți arborii care au “o anumită importanță și semnificație”, platani și tei, dar nu specii de rășinoase. În plus, vor fi plantați alți arbori pretabili zonei urbane.
În locul acelui curs de apă propus în vechiul proiect, pentru a fi umiditate, se propune amenajarea a patru fântâni arteziene.
Circulația aută va fi permisă doar prin fața Primăriei și în zona Sugălete, în rest vorbim de zonă pietonală, deci vor dispărea și locurile de parcare. Mai mult, str. Dogarilor va deveni semipietonală – adică acces doar pentru riverani – însă rămân deschise circulației auto str. Kogălniceanu și str. C. Dobrogeanu Gherea.
Și reconfigurarea str. Nicolae Titulescu a fost reproiectată, astfel încât pista de biciclete să fie pe un singur sens și să se păstreze mai mult de jumătate din locurile de parcare.
***
Zonele incluse în proiect sunt: • Piața Centrală • Piața Mică • Piața Morii • Strada Liviu Rebreanu • Strada Dogarilor • Nicolae Titulescu • C. Dobrogeanu Gherea • Vasile Nașcu • Vasile Alecsandri • Strada Zorilor • Mihail Kogălniceanu • Strada Alexandru Vlahuță •
Pasajele pietonale și legăturile dintre acestea.
În fiecare dintre aceste locuri vor fi amenajate spații verzi, piste pentru biciclete, zone pietonale și montat mobilier urban modern.
Valoarea totală a proiectului este de: 86.506.484,18 lei, distribuită astfel: • 54.161.399,08 lei – finanțare nerambursabilă din FEDR;
• 8.283.417,09 lei – finanțare nerambursabilă din bugetul național;
• 24.061.668,01 lei – contribuția proprie a Municipiului Bistrița (cheltuieli eligibile și neeligibile).
Citiţi şi:
- Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița, proiect finanțat din fonduri europene
- Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița! A fost semnat contractul de proiectare și execuție
- Pietonalul Liviu Rebreanu va fi reconfigurat. Ce prevede noul proiect
- A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru Coridorul verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița
- Coridorul Verde prinde viață în centrul istoric al Bistriței! Care sunt zonele incluse

























Comentarii
Despre sistematizarea Pieţei Centrale şi integrarea ei cu Pietonalul Liviu Rebreanu se vorbeşte de multă vreme. Astfel, pe vremea fostului primar Ovidiu Creţu proiectul pentru sistematizarea Pieţei Centrale prevedea desfiinţarea spaţiilor verzi şi înlocuirea vegetaţiei cu pavele din piatră sau beton, prin aşa-zisa “mineralizare”. Argumentul era transformarea Pieţei Centrale în zonă pietonală, deşi asta nu înseamnă numai betoane, fără vegetaţie.
(Vezi: https://timponline.ro/cand-modernizata-piata-centrala-arbori-protejati/)
Pentru integrarea unitară a Pieţei Centrale cu Pietonalul Liviu Rebreanu este suficient ca partea carosabilă din estul pieţei, precum si latura dinspre Complexul Sugalete sa fie pavate identic şi la acelaşi nivel de călcare ca Pietonalul Liviu Rebreanu.
In plus, accentuarea funcţiei de socializare a Pieţei Centrale presupune un părculeţ în jurul Bisericii Evanghelice prin pastrarea copacilor si a peluzelor înierbate, şi nu inlocuirea lor cu placi de beton.
Un lucru bun este renunţarea la amenajarea acelui curs de apă integrat în pavaj pe traseul canalului care străbătea piaţa în trecut şi care nu avea nicidecum un rol peisagistic. Dimpotriva, funcţia acestui curs de apa era de natura practica, servind la udarea uliţelor orasului pentru a impiedica ridicarea prafului. De altfel însuşi marele istoric Nicolae Iorga, în cartea sa intitulată “Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906″, aminteste si de o altă utilitate a acestui curs de apă: ” Din piaţa bisericii, lângă care stă gimnaziul săsesc, unul din cele mai bune în tot Ardealul,o stradă duce înainte, printre casele gospodăreşti, cu obloane verzi. Alta apucă la dreapta şi scoate pe lângă o biserică, destul de mare, a catolicilor, şi pe lângă Palatul Poştii, la gară. Pretutindeni, râuleţul gâlgâie în jgheaburi de lemn, pe marginea străzii, şi, dimineaţa, seara, slujnicele bat rufele glumind cu cătanele ieşite la plimbare.”
Pe de altă parte, sistematizarea Pietei Centrale trebuie gândita si sub aspect functional, tinând seama de accesul auto absolut obligatoriu spre Primarie, atât intrarea dinspre din strada Titulescu cât şi iesirea spre strada Cosbuc.
Adaugă comentariu nou