REVISTA ILUSTRATĂ din 1898. Ion Pop Reteganul – Reteag - Iacob Mureșianu – Simion Florea Marian – Washinton Irving – Mocod - Descântece

 Numerele 3 și 4 ale „Revistei ilustrate” (an. I, martie și aprilie 1898), ce se tipărea la Bistrița, proprietar și editor Ioan Baciu, iar redactor-responsabil Ion Pop Reteganul, se deschide cu poezia „Stelele” de Adrian Ungureanu, urmată de un articol consistent (nesemnat), intitulat „Gazeta Transilvaniei” și Iacob Mureșianu” și o povestire semnată cu pseudonimul „Porumbița”, intitulată „Desilusionarea și după moarte”, datată Sibiu, februarie 1898. La rândul său, un „student gimnasial la Blaj”, care semnează „Octavian dela Ludișor”, publică legenda „Ludișorul”.

            *Ion Pop Reteganul a tradus din limba germană nuvela „Influința moșului” de Tony Schumacher, pe care o publică pe opt pagini; traducerea a fost făcută în Reteag în 1897. Același I. P. R., la rubrica „Descripțiuni topografice” prezintă pe alte șapte pagini istoricul localității Blaj cu următoarele fotografii: „Blajul la 1898” și episcopii: Inocențiu Clain, P. P. Aron, Ioan Bob, Athanasie Rednic, Gregoriu Maior, Ioan Lemenyi și Alex. Șeterca Șuluțiu. Urmează poezia „Du-te, dor…” de Antoniu Popp.

*Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, profesor la Suceava în acea perioadă, a trimis acestei reviste un text „Din datinile și credințele Românilor despre insecte”, intitulat „Grângoașa”; este vorba despre o mamă care își blestemă fiica leneșă: „Dumnezeu ți-a dat mâini ca să lucri cu dânsele, dar dacă tu mâni gunoiul cu picioarele, apoi să te facă Dumnezeu ca ziua și noaptea să tot lucri, însă numai cu picioarele!” Dumnezeu i-a ascultat blestemul și a prefăcut-o „pe fata cea leneșă” într-o Grângoașă” sau Gândac de grâne, care lucrează ziua și noaptea numai cu picioarele, împingând cocoloașe, în special de bălegar.

*Un alt autor, care semnează cu pseudonimul „Laviniu”, publică nuvela „Roza din Alhambra de Washinton Irving, o traducere din limba engleză.

*Dr. P. Oprișa, din localitatea Brad, publică povestea „Geniul școalei”, iar prof. Dr. Elefterescu dă sfaturi femeii însărcinate în articolul „Câteva cuvinte despre hygiena femeii însărcinate”; urmează poezia „Iubesc”, semnată cu pseudonimul „Smara”, din București.

*Enea Pop Bota traduce din germană „Partea popoarelor din tradițiunea bulgară”, iar G. Rusu Admirescu publică poezia „Sahara”. O datină veche, intitulată „Strigarea peste sat”, publică cel care semnează cu pseudonimul „Hațeganul”. Schița „Craiul isvorului” este semnată cu inițialele „I. S”.

*Despre un obicei inedit, de Paști, din comuna Mocod, scrie I. P. R., intitulat „Bricelatul sau alegerea de Crai nou în țară”. În continuare, Teodor Oltean publică poezia „Blăstem”.

*W. Rudow, din Oradea, publică articolul „Câteva dovezi pentru unitatea culturală a Românilor”, pornind de la volumul „Suspine”, poezii populare din Basarabia, adunate de G. Madan.

*Ion Pop Reteganul publică articolul „Cum se fac descântecele?”, după care prezintă trei descântece: „Descântec de uimă”, „Descântec de fapt” și „Descântec de viermi”. La rândul său, studentul de la Blaj, Liviu Penciu, publică „Descântec de friguri”. Urmează trei poze cu țărani din jurul Sibiului: 1. „Vânzători de pui în Sibiu”; 2. „Mândru ciobănaș/ Din fluier doinaș” și 3. „Un laborator de cojocărie în Săliște”.

* Maria din Câmpia publică „Poesii poporale”, culese din Câmpia Transilvaniei”. Pe aceeași pagină sunt publicate patru glume, urmate de patru recomandări de cărți semnate de Dr. I. G. Sbierea („Mișcări culturale și literare la Românii din stânga Dunării în răstimp dela 1504-1714”), Dumitru Stăncescu („Crâmpeie”), Tit V. Gheaja („Râsete și Zâmbete”, 254 de anecdote), Iulian Devale („Epigrame”, 63 de epigrame).

*La rubrica „Foile ce ne vin în schimb” sunt prezentate: „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român”, „Familia”, „Transilvania”, „Biserica și școala”, „Unirea”, „Foaia diecesană”, „Revista Orăștiei”, „Albina”, „Foaia pentru toți”, „Viața nouă” (printre alții, aici, întâlnim și numele lui George Coșbuc cu poezia „Cântec”), „Deșteptarea”, „România musicală”.

*Pe ultima pagină apare un logogrif și „Deslegarea gâcitoarei din nr. 1” (printre mulți alții care au răspuns corect, apar și numele S. Sohorca și M. Domide din Sângeorgiul român și al preotului Ioan Moldovan din Uifalău (n. n., astăzi Satu Nou). La rubrica „Telefonul Redacțiunii”, Redacția răspunde unui număr de 22 de corespondenți.

                                                                          Icu Crăciun