Presa sfârșitului de secol 19

REVISTA ILUSTRATĂ din 1898. Ion Pop Reteganul – Eminescu - Castelul Peleș - Simion Florea Marian – Pompeiu Grigorița – Năsăud

Dum, 10/04/2026 - 08:05

View the full image

Numărul 7 al „Revistei ilustrate”, „foaie enciclopedică literară lunară” (an. I, din iulie 1898), ce apărea la Bistrița, proprietar și editor Ioan Baciu, redactor-responsabil Ion Pop Reteganul, se deschide cu poezia „Blestemul Șerpelui”, prelucrare de Ioan Negrescu. Urmează un studiu, documentat, „Ceva despre Bucovina” de I. P. R., în care, printre mulți alții, îl citează pe Mihai Eminescu cu poezia „Doina”, pentru ca, în final, să citeze numele unor „bărbați binecuvântați” ai acestei regiuni, în frunte cu frații Hurmuzaki, din domeniul teologic, didactic (din care nu lipsește Aron Pumnul), beletristic (din care nu lipsesc Simion Florea Marian, Vasile și Ion Bumbac și, firește Eminescu) și „pe terenul educației naționale” (cei mai mulți, 49 de nume, în frunte cu Aron Pumnul, I. G. Sbierea, Dr. Dumitru Onciul, Teodor Ștefanelli, Ciprian Porumbescu, G. Bogdan-Duică).

Urmează poezia „Cine?!...” de George Simu și un medalion, nesemnat, dedicat arhiereului Dr. Silvestru Morariu Andrieviciu (1918-1805) din Bucovina, cu o fotografie a acestuia. În continuare, Enea Pop Bota traduce „narațiunea Lorenzo Sampierra” de W. Passauer. Poezia „Strigoii” este semnată cu pseudonimul „Lilian”, iar cineva care semnează cu inițialele „Ț. N.” prezintă „Mănăstirea dela Sinaia” cu o poză a castelului Peleș și poezia „Balada Peleșului” de Vasile Alecsandri.

George Simu apare și cu poezia „Început de vară”. Un autor necunoscut prezintă „Trei oameni ai lui Dumnezeu”; e vorba de „Moș Herlea”, „Aron Boca Velchereanul” și „George Cătuna”, însă în acest număr este prezentat doar primul.

Academicianul Simion Florea Marian prezintă „Din datinile și credințele Românilor despre insecte”: „Conochifterița” (cum se numește în Moldova) sau „Coropișnița” (în Transilvania) și „Cucoana Chifteriță” (în Muntenia).

În continuare, același George Simu publică poezia „Pe veci pierdută”, iar I. P. R. textul „Micul ciobănel” cu un desen ce poartă același titlu și o poză ce reprezintă un popas al oierilor intitulat „Venirea dela stână”.

La rubrica „Meteorologie poporană”, Ștefan Șt. Cuțescu prezintă legenda „Caru’ mare (Ursa mare)”. Tânărul folclorist George Zaria, „studinte al gimnasiului superior din Blaj”, propune un chestionar cu 28 de întrebări legate de „Credințele astronomice și meteorologice ale țăranului în lumina științei”.

La rubrica „Țăranii noștri”, Teodor Oltean publică câteva „Doine poporale”, cu două poze: 1. „O pereche tânără din Banat” și 2. „Român mărginean călare”.

Rubrica „Bibliografii” prezintă următoarele cărți și reviste:

„Carte de instrucțiune militară pentru școlile de șărgi de infanterie ces. și reg.” de Dimitrie Bardoși.
„Omul. Noțiuni de anatomie și fisiologie și reguli igienice pentru conservarea sănătății și a corpului omenesc etc.” și „Viața și faptele lui Ștefan-Cel-Mare și Bun, Domnul Moldovei” de George Cătană.
„Imnuri și ode” dedicate Ex. Sale Dr. Victor Mihalyi de Apșa” de mai mulți autori.
Revista „Convorbiri literare”.
„Foaia poporului”.
„Tribuna”.
„Retorica și carte de cetire” de prof. G. Pletosu și I. Gheție.
„Geografia pentru clasa I gimnasială, reală și pentru preparandii” de Pompeiu Grigorița, „profesor gimnasial în Năsăud”.
„Dicționarul român-maghiar” pentru școală și privați de Ion Gheție, „prof. gomn. În Năsăud”.

La rubrica „Diverse” sunt trecute două necrologuri: unul pentru Ștefan Pop, preot greco-catolic în Mihalț, și 2. Pentru Maria Băllan, soția lui Grogore Băllan, „conducătorul tabulei țării din Cernăuți”, și de la fiii: „Valerian, Nicu, Theodor, Ambroșius, Livius, Julian și Maria (fiică)”.

Printre numele dezlegătorilor logogrifului din nr. 4 al acestei reviste se regăsesc: Ioan Andrei, preot greco-catolic în Sânmihaiul de Câmpie, și Ioan Moldovan, preot greco-catolic în Uifalău.

La rubrica „Telefonul redacțiunei”, se răspunde unui număr de 10 corespondenți.

Icu Crăciun