REVISTA ILUSTRATĂ din 1898. Ion Pop Reteganul – Reteag – Ioan Baciu - Șoimuș - Colinde – Simion Florea Marian - Mocod

            „Foaia enciclopedică literară lunară”, „Revista ilustrată” (an. I, nr. 12, din decembrie 1898), ce apărea la Bistrița, proprietar și editor Ioan Baciu, redactor-responsabil Ion Pop Reteganul, se deschide cu două texte adresate cititorilor, unul din partea lui Reteganul, datat „Reteag, Decembre 1898”, și celălalt, semnat de Ioan Baciu, datat „Șoimuș, Decembre 1898”.

            În primul text, Reteganul își anunță retragerea de la conducerea acestei reviste, mulțumind colaboratorilor și cititorilor, iar în cel de-al II-lea, Baciu, pe lângă activitatea de proprietar și editor, se angajează să fie, în continuare, și redactorul acesteia; de aceea, cere tuturor să se adreseze „subscrisului în Șoimuș”.

            Urmează un medalion dedicat Dr-lui Aurel Mureșianu, fiul lui Iacob Mureșianu, originar din Rebrișoara, scoțându-i în evidență calitățile de gazetar și conducător al „Gazetei Transilvaniei”, vrednic urmaș al lui George Barițiu și, firește, al tatălui său; medalionul este scris de Ion Pop Reteganul. Cel care semnează cu pseudonimul „Alvescu” publică poeziile: „Consolare” și „Rendez-vous”.

            Ion Pop Reteganul traduce legenda „Arachne” („arachne”, însemnând „păianjen”), iar Ioan Nițu Pop publică un text stufos despre expediția polară norvegiană așa cum este descrisă de celebrul explorator Fridtjof Nansen (1861-1930), laureat al premiului Nobel pentru pace în anul 1922. Urmează un articol deosebit de documentat, scris de același Ion Pop Reteganul cu titlul „Ce să credem despre uriași”.

            Poezia „Băiata de Țigan” (după Maria Ernst) este nesemnată și are o „ilustrațiune” intitulată „O fată ce pasce gâșcele”.

            În continuare, Ion Pop Reteganul publică „Câteva colinde vechi românesci”: „Florile-s dalbe”, „Junelui junelaș”, „Fecioriță d’ocheșiță” (cu două variante, iar o a treia este din Reteag), „Sub cetate”, „El s’o lăudat”, „Colo susu mai din sus”, „Colo preste vale” (cu două variante). „Observările” despre colindele românești sunt semnate cu pseudonimul „Laviniu” (înclinăm să credem că este același Ion Pop Reteganul). Urmează alte 9 colinde culese de Teodor A. Bogdan, una culeasă de Ioan Negrescu, alta de studentul gimnazial G. Todică, apoi, o alta „din Reteag”, și „Din Cetea” (2 colinde), una din Sâncel și două din Hașag. I. C. Negrescu, din Tecuci, publică „Vasilca” (o colindă „ce se zice de Anul Nou”). Apoi, Ioan Negrescu publică „Plugușorul” „la Sfântul Vasile (Anul Nou)”.

            Urmează un portret al împăratului-rege Francisc Iosif I cu un scurt medalion despre acesta și o „Elegie”, semnată de P. Conda.

            La rubrica „Bibliografii” sunt prezentate: „Revista economică”, „Calendarul portativ pentru anul 1899”, compus de Ioan Baciu, „Sărbătorile la Români”, studiu etnografic de Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, „Cronica anului 1848” de dr. E. Dăianu. Tot aici, Ion Pop Reteganul anunță că „Broșura I (de probă) din creațiile sale e tipărită și conține bucățile: „Biserica pocăinții”, „Blândocul” și „O inimă nobilă”.

            La rubrica „Diverse” citim necrologul preotului român greco-catolic al comunei Mocod, Petru Vârtic, „reposat la 28 Novembre a. c., în vârstă de 54 de ani și 27 de ani de preoție”.

            Societatea comercială „pe acții”, „Comerciantul”, din Bistrița, anunță că pune la dispoziția publicului: „Făină de tot soiul, drojdii, tărâțe, orez, griș, păsat, cafea, franc (cafea), zahăr, bomboane, piperiu, paprică, cimet, cuișoare, săpun, șofran, pesci proaspeți, heringi, ruși, sardine, fusari (Aalfisch), tea, rum, cognac, rachiu și tot feluri de liqueruri, slănină, brânză, șoncă, cârnaț etc., vinuri naturale, medicinale, bere în sticlă, ape acre: Hebe, apă de Borszek, Gieshubler, Făclii: lumini de stearin, lumini de său, petroleu, săun de spălat, de toiletă și praf de săpun, sodă de spălat, aprinjoare de tot soiul, hârtie de țigarete, spițuri de țigarete și țigări, țevi de pipă, unsoare pentru ciobote și păpuci, vaxuri, văpsele de lână în toată culoarea, vitriol verde, vitriol albastru, indigo, albăstreală pentru var și haine, tot felul de recuisite de scris și hârtie, precum și multe articole în branșa ferăriei, decorațiuni pentru pomul de Crăciun”.

            La rubrica „Telefonul redacțiunei” se răspunde unui număr de 3 corespondenți.

*

            „Revista ilustrată” a apărut până în anul 1902 (inclusiv). Noi ne oprim aici cu prezentarea fiecărui număr pe anul 1898. Cititorul poate consulta și celelalte numere la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Merită.

                                                                                         Icu Crăciun