REVISTA ILUSTRATĂ din 1898. Casa lui Avram Iancu – Ion Pop Reteganul – Descântece – Reteag – Pintea Viteazul – Ioan Baciu - Șoimuș

„Foaia enciclopedică literară lunară”, „Revista ilustrată” (an. I, nr. 9, din septembrie 1898), ce apărea la Bistrița, proprietar și editor Ioan Baciu, redactor-responsabil Ion Pop Reteganul, se deschide cu poezia „Nu-mi huiți la cap” de Elena Voronca, după care urmează un medalion dedicat lui Constantin Morariu-Andreieviciu (1835-1875), profesor la facultatea teologică din Cernăuți, autor a trei manuale pentru clasele gimnaziale, celebre în epocă, publicate la Viena (primele două în 1866 și al III-lea în 1867).

            Antoniu Popp publică poeziile „Abzicere” și „Nu mai vorbi”, iar Dr. T. articolul „Despre gemeni cu privire la vârsta mamei și la rândul chronologic al copiilor (La semaine medicale, Nr. 1 – 1858)”.

            Cel care semnează „Alvescu” publică poeziile: „Norii nopței”, „În farmecul nopței”, „Stăruința”, „Poveste tristă” și „Amintirea”, iar Enea Pop Bota poezia „Și stelelor”.

            La rândul său, Ion Nițu Pop scrie articolul „Bicicleta din punct de vedere higienic”. Nuvela „Madame Josselin” de Andre Theuriet este tradusă de cel care semnează „Nițu”.

            Medalionul celui de-al doilea bărbat de seamă, după cel al lui „Moș Herlea”, prezentat în numărul 7, este dedicat învățătorului Aron Boca Velchereanul (cu poza acestuia), autor a 3 cărți religioase-morale, 7 opuri instructive și 4 „Pentru petrecere”.

            O poveste frumoasă, intitulată „Din pățanile mătușei”, publică Iosif Velcean; povestea este auzită în comuna natală Văliug din Banat. Povestirea „Singur…” este semnată cu inițiala „A.”, iar Iulia Bran traduce o „Novelă englesă”, intitulată „Ceapsă și ochilari”.

            În continuare, este reprodusă fotografia „Casei lui Avram Iancu” cu un text din care aflăm că ea este proprietatea ASTREI, întrucât „Însuși Iancu a donat’o cu toată averea sa”. Iată cum este descrisă: „Este o casă de munte frumoasă, cu acoperișul înalt și țuțuiat ca la toate casele de munte ca să nu poată sta multă neuă pe el./ Dinaintea porții sunt doi plopi înalți, „Plopii lui Iancu”, sădiți de mâna lui”. „Cu fală stau acești doi plopi aci, numai cât nu pot spune trecătorilor: Descoperiți-vă capetele, muritori, că noi nu suntem niște plopi comuni, suntem plopii lui Iancu, sădiți chiar de mâna lui, dinaintea porții căsii lui, ca să stăm aci, să arătăm trecătorilor acest cuib de vultur, la care voi ziceți Casa Iancului!”

            Antoniu Popp publică legenda „Busuiocul și Boziul”. Urmează o poză ce reprezintă „Pardositorii români din Bistrița”, dedesuptul căreia, printre altele, se spune: „Românii din orașul Bistrița trăiesc din măiestrii, cu deosebire sunt ei vestiți cărămidari, zidari și pardositori (pavagii). Cutreieră ținuturi îndepărtate ca zidari și pardositori. Și din aceste măestrii onorifice au ajuns unii la averi frumușele, er traiu cinstit duc toți. […] Ilustrațiunea prezintă ceata de pardositori sub conducerea dlui Mureșan din Bistrița…”

Ștefan Cutescu a cules două descântece din Csoice-Mică (Dolj): „Descântec de deochiat” și Descântec de aplecat”, iar Ion Pop Reteganul „Descântec de soare”, comunicat de Vila Sălăgeanu din Reteag. N. Bodnari, jandarm în Xupres (Bosnia), public câteva „Cântece poporale”.

            La rubrica „Țăranii noștri” sunt reproduce 3 fotografii, realizate de I. Stoica, cu: 1. „Vânzătorul de poame în Sibiu”; 2. „O româncă bănățană” și 3. „Trei juni din apropirea Sibiului”, însoțite de 8 cântece populare.

            La rubrica „Bibliografia”, sunt semnalate cărțile: 1. „Însemnătatea zilei de 3 (15) Maiu 1848” de M. Străjanu; 2. „Programa XII a școalei civile de fete cu internat a Asociației” ce conține: 1. Un studio de d-șoara Maria Ciobanu: „Rolul mamei în familie” și 2. „Știri Școlare”. Învățătorul Iosif Velcean, din Reșița, anunță că în curând va apărea „Almanachul învățătorului roman”. Preoților văduvi li se recomandă să citească narațiunea „Un vis” de „preot ort. rom. Gavriil Hango, redactor la Tipografia archiecesană din Sibii, 1897”. De asemenea, se semnalează apariția cărții „Pintea Viteazul”, „tradițiuni, legende și schițe istorice” de Ioan Pop Reteganul (la Tipografia A. Mureșanu din Brașov).

            Proprietarul și editorul Ioan Baciu anunță că în curând va apărea la tipografia Carol Csallner din Bistrița „un călindar de buzunar” […], având un conținut foarte variu și folositor”, într-un „tiragiu” de 1000-1500 esemplare”. Acum, aflăm că „Revista ilustrată” a ajuns la un tiraj „de 3000 esemplare”. În „Anunț pentru publicul cetitor” aflăm că mai există exemplare din diferite numere anterioare ale „Revistei ilustrate”, iar doritorii să se adreseze lui Ioan Baciu din Șoimuș. Tot de acolo se poate procura broșura „Kossuth înaintea tribunalului istoriei” de Zimandy Ignatz, adăugându-se: „Cartea se bazează pe date pozitive pentru noi, Românii”.

                                                                                      Icu Crăciun