REVISTA ILUSTRATĂ din 1898. Ioan Baciu - Șoimuș - Ion Pop Reteganul – Reteag – Bistrița – Năsăud - George Coșbuc – Vasile Alecsandri – Cușma – Bistrița Bârgăului – Rodna

Despre „Revista ilustrată” (seria veche), fondată, editată și redactată de preotul Ioan Baciu și de redactorul-responsabil învățător Ion Pop Reteganul, cu „administrația în Șoimuș și redacțiunea la Reteag” între anii 1898 și 1902, s-au scris numeroase studii. Noi ne propunem să prezentăm conținutul fiecărui număr, adaptat la scrierea actuală, mai cu seamă că se referă, în principal, la oameni și locuri din Bistrița-Năsăud, ceea ce ar putea trezi interesul cititorului după 128 de ani.

            Astfel, în primul număr, din ianuarie 1898, în pagina 1, apare programul revistei, semnat de Ioan Baciu și Ion Pop Reteganul, iar în pagina a 2-a citim articolul nesemnat „Progresul Românilor în orașul Bistrița”, din care aflăm că în 1898, în această localitate erau circa 1900 de români și 6800 de „străini”. Pe la 1700, în Bistrița, erau „câteva familii de Români necăjite […] și sărace, fără siguranță de pe o zi pe alta”. Nu aveau nici biserică. În 1700, „comuna română bisericească din Cușma” le-a donat „o bisericuță veche, din lemn și Românii bistrițeni o aduseră și o puseră „la hrube”. În anul 1795, românii din Bistrița Bârgăului le-a donat o altă biserică „tot din lemn, dar mult mai bună, mai frumoasă, mai spațioasă, pe care o așezară aproape de strada Năsăudului” (n. n., poza este reprodusă în pag. a 2-a). De-abia în 1895, și-au permis să cumpere cu 36000 florini „o biserică părăsită dela piariști […] vis-a-vis de casa comitatului, în piața de lemne”.

            *În continuare, este reprodusă poezia „Ștefan-Vodă” de George Coșbuc și fotografia bisericii „cea nouă din Bistrița”, de lângă „Coroană”; urmează un articol intitulat „Biserica Curtea de Argeș” semnat cu inițialele „I. P. R.” (n. n., cu siguranță, Ion Pop Reteganul) și „Legenda sfințirei bisericii dela Curtea de Argeș închinată Maiestăților Lor Regelui Carol I și Reginei Elisabeta” de Vasile Alecsandri, datată 12 octombrie 1886. Același I. P. R. semnează, apoi, medalionul intitulat „Visarion Roman și institutul ALBINA” (1833-1885). Tot aici, Ion Pop Reteganul publică „Legenda Beneșului” („auzită în Rodna-Vechie”) și „novela originală” „Doamne, cine a greșit?”, după care același autor prezintă un scurt istoric al „Gimnasiului român din Năsăud”, apoi, povestirea „Todorica” cu motto-ul „Supărarea și doru’/ Acelea gată omu’”. Un nume mai puțin cunoscut, Xenofon Cosma (n. n., s-ar putea să fie un pseudonim), publică poezia „Libertate”.

            *Articolul „Țăranii noștri” este semnat tot de I. P. R. și are trei poze care reprezintă: „O pereche tânără din Șoimuș”, „O nevăstuță din Năsăud” și „O fetiță coristă din Bistrița”, după fotografiile lui A. Roșu din Bistrița; alături, este reprodusă poezia „Doina” de George Coșbuc. Colțul vesel prezintă câteva glume.

*La rubrica „Bibliografia” este semnalată cartea intitulată „Logodnica contelui Stuart” de d-na L. Rudow-Suciu, și „Retorica și carte de cetire” de prof. G. Pletosu și I. Ghețe. Urmează 10 titluri din scrierile publicate de Ion Pop Reteganul.

                                                                                            Icu Crăciun