Cornel Cotuțiu: Repulsie... statornică

      Se anunță în media că încep din nou cercetările privindu-i pe făptuitorii de talie națională a unor fărădelegi postdecembriste. Un lucru însă e limpede, de o vreme încoace: Nu pedepsim, ci, mereu, amânăm.

     Întâmplător, găsesc, cu satisfacție, o însemnare din jurnalul meu, datată 11 august 2014:

     Cu două zile în urmă, zgubiliticul Mircea Badea, la nostima sa emisiune nocturnă, de la Antena 3, declara că, duminică, la ora 17, va face, timp de două ore, o plimbare în jurul Palatului Cotroceni, sediul președinției. O plimbare tăcută, menționa el. Îndată s-a auzit zarvă la postul tv: Toti jurnaliștii au declarat că vor fi și ei acolo. Badea a precizat ferm: „Eu nu vă chem, dar dacă ne vom întâlni acolo, o să vorbim una-alta.”

     Ei bine, duminică, la ora respectivă, canalul tv. transmitea imagini cu cei cam 10 mii de bucureșteni, ieșiți la plimbare, în semn de solidaritate cu Mircea Badea. Dar s-a remarcat că, din același motiv, au venit la plimbare încă vreo 5.000 de cetățeni din țară, chiar din zone îndepărtate de București.

     Erau oameni de toate vârstele, de la copii până la bunici, chiar și handicapați în cărucioare. A venit de la Râmnicu Vâlcea o femeie gravidă, cică în luna a șaptea. Era nostim cum burta ei, la un moment dat, acoperise tot ecranul. Era și frumoasă; nu pântecul, ci purtătoarea lui.

     Era evident un protest pentru libertatea presei, a cuvântului scris sau vorbit. Un protest împotriva regimului dictatorial băsescian.

     Numai că, de la o vreme, protestatarii n-au mai vrut să tacă, precum își promisese șprințarul jurnalist. Tot plimbându-se în jurul Cotroceniului, oamenii au început să scandeze  fel de fel, precum: „Jos Băsescu !” sau : „Afara, afară, javră ordinară !”

      Mi-am amintit, cu plăcută emoție, cum se înviorează primul vers din Imnul nostru național.

                                                                                      Cornel Cotuțiu