Cronica muzicală

ROXANA MOLDOVAN din Bistriţa, masterand la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Secţia muzicologie, ne propune o suită de cronici muzicale privind muzica cultă din România, judeţ şi de pe mapamond, cu evoluţia şi direcţiile de dezvoltare ale acestui gen. În acest mod sperăm să satisfacem şi gusturile adevăraţilor melomani.

Ioan Lazăr

Un regal cameral:- CVARTETUL BELCEA-

Corina Belcea, Laura Samuel, Krzysztof Chorzelski, Antoine Lederlin. Pe scurt- CVARTETUL BELCEA.

Înfiinţat în 1994 la Londra, performantul ansamblu cameral deţine un bogat palmares: premiul Gramophone pentru Bordeaux; premiul Societăţii Filarmonice Regale pentru Muzică de cameră- ediţiile 2001 şi 2003- , precum şi titlul de Ansamblul Cameral al Anului oferit de Echo Classik Awards pentru integrala cvartetelor lui Bartok.

Cursurile de perfecţionare cu membrii cvartetelor Chilingirian, Amadeus şi Alban Berg au constituit importante repere în cariera artistică "a celor patru".

Din iniţiativa Institutului Cultural Român( cu sprijinul Filarmonicii George Enescu), Cvartetul Belcea este, începând cu anul 2007, cvartet de rezidenţă la Ateneul Român.

Pe lângă seria de recitaluri extraordinare, programul de rezidenţiat include şi cursuri de măiestrie de care beneficiază tinere cvartete din România şi Republica Moldova.

Recitalul susţinut în cea de-a noua seară a lui Cuptor, mi-a rămas adânc întipărit în minte.

De această dată, Cupola Ateneului Român a răsunat în acordurile unor emblematice capodopere ale genului cameral- Cvartetul "Serioso" op.95 în fa de L.van Beethoven, Cvartetul nr.1 op.50 în si, şi Cvartetul " Fata şi moartea" nr.14 op.postum în re de Franz Schubert.

Deşi compus în 1810, cvartetul Serioso a văzut lumina rampei 4 ani mai târziu, în 1814.

Cuvintele compozitorului W.G.Berger conturează perfect atmosfera acestei lucrări: "Opusul este în esenţă o dramă antică; forţă, concizie, măreţie, o capodoperă născută din suferinţă, o creaţie cu caracter confesional, menită să învingă şi să elimine durerea".

Cvartetul Belcea ne-a oferit o demonstraţie "live" a meşteşugului său artistic.

Omogenitatea ansamblului- uimitoare.

Intensitatea trăirii- de necontestat.

Stăpânirea de sine- intens cultivată.

Paleta dinamică- fervent exploatată şi armonios dezvoltată.

Efectul asupra spectatorului- covârşitor.

Câteva referiri asupra "pionului de bază" al cvartetului- violonista Corina Belcea-Fischer, se impun a fi menţionate .

Atributele sale de tehniciană desăvârşită o recomandă drept "regina" muzicii camerale.

În mâna talentatei noastre compatrioate, vioara încetează a mai fi un instrument, transformându-se în însăşi prelungirea mâinii sale.

De la Ludwig van Beethoven la Serghei Prokofiev şi al său Cvartet de coarde nr.1 op.50, "născut" în 1930, la comanda Bibliotecii Congresului American.

Pe plan auditiv, cele 3 părţi( Sonată, Scherzo şi Lied) conturează energii neobosite, pulsaţii trepidante, sonorităţi aspre, melodii fracturate precum şi armonii neaşteptate, cu aspect misterios dar seducător.

Adeseori, construcţia partiturii ne aduce în prim plan vioara primă.

Suavitatea în nuanţă mică a sunetului şlefuit şi epurat de orice fel de impurităţi, relevă o nouă faţetă a "palmaresului" interpretativ de care Corina Belcea dispune cu atâta naturaleţe şi uşurinţă.

Cvartetul "Fata şi moartea" nr.14 op.postum în re de Franz Schubert ne (re)deschide poarta Romantismului.

Datând dintr-o perioadă în care viaţa compozitorului era tot mai mult umbrită de "tenebrele" bolii, mişcarea secundă a acestei lucrări utilizează( premonitoriu, parcă) materialul melodic al liedului Fata şi moartea.

Excelent, ireproşabil, sensibil, electrizant- iată şi "traducerea" textuală a interpretării.

Concluzii:

I.

Cum aş defini eu acest concert? O sărbătoare a muzicii camerale.

II.

Care este ecuaţia reuşitei?

{(Cvartetul Belcea + Talent) •( Ambiţie + Voinţă + Devotament) }= SUCCES

ROXANA MOLDOVAN