Cu minciocul la “pescuit” pe lacul Colibiţa

Nu glumesc. În zilele trecute am venit după doi ani de absenţă la pescuit la “coada lacului” Colibiţa. Peşte nu s-a prins. După puţine ore de aşteptare pentru prinderea marelui şalău şi care nu venea, m-am plictisit şi am căutat o altă activitate mai productivă. Am început să adun mizeria uitată de alţii. Sticle de bere, ambalaje de tot felul. În timp de un sfert de oră am umplut doi saci de menaj, lăsând şi pentru alţii să mai adune. Între timp am observat plutind pe apa lacului ambalaje de plastic, ambalaje aduse de apa ce traversează satul Miţa.

Am scos minciocul şi le pescuiam în loc de peşte, care tot nu venea. Am găsit că-i o practică plăcută să prinzi asemenea ambalaje în mişcare din apa lacului. Dar, totuşi, mă întreb, până când se va admite, fără nicio sancţionare din partea celor acreditaţi pentru menţinerea unui mediu sănătos, ca turişti, pescari şi chiar locuitori ai acestui ţinut, să polueze acest lac. Dacă se continuă aşa, azi-mâine lacul Colibiţa va deveni o groapă de gunoi, fiind acoperită de apa lacului. Primăria Bistriţa Bârgăului ar trebui să acţioneze urgent în acest sens, la fel şi Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Edmund Halasz